Business Internaţional

Promisiunile deşarte ale Greciei aruncă din nou în aer lumea financiară

Promisiunile deşarte ale Greciei aruncă din nou în aer lumea financiară

Ministrul grec de finanţe Evangelos Venizelos, omul care trimite pe drumuri 100.000 de angajaţi de la stat

Autor: Bogdan Cojocaru

04.10.2011, 00:06 1505

Ministerul elen de finanţe estimează pentru acest an un deficit bugetar de 8,5% din Produsul Intern Brut, sau 18,7 mld. euro, cu mult peste ţinta de 7,6% din PIB, sau 17,1 mld. euro, stabilită iniţial de guvern cu creditorii internaţionali, Uniunea Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, scrie Financial Times.

Pentru 2012, Grecia ţinteşte un deficit de 6,8% din PIB, sau 14,65 de miliarde de euro, comparativ cu 6,5% din PIB cât urmărea iniţial. Guvernul motivează eşecul în a respecta obiectivele de deficit prin recesiunea economică mai acută decât a anticipat.

Anunţul noilor coordonate bugetare vine după discuţii între autorităţile elene şi reprezentanţii creditorilor oficiali şi pe fondul unor proteste şi ameninţări cu greva din partea angajaţilor din industria transportului, aflaţi printre cei afectaţi sever de reducerile de cheltuieli ale guvernului. Discuţiile au ca scop evaluarea eligibilităţii Greciei pentru o tranşă de opt miliarde de euro din ajutorul extern de 110 mld. euro primit de Atena anul trecut. Fără aceşti bani statul elen ar intra în incapacitate de plată.

În proiectul de buget se mizează pe scăderi de 5,5% ale economiei anul acesta şi de 2% în 2012, alimentate de declinul consumului privat şi de reducerea cheltuielilor guvernamentale în infrastructură şi alte investiţii publice. În estimările executivului, planul va aduce creşteri de taxe şi tăieri de cheltuieli de 6,5 miliarde de euro. O prevedere extrem de nepopulară este introducerea de anul acesta a unor impozite adiţionale pe venit şi proprietate.

Guvernul anticipează că noua cură de austeritate va aduce bugetului un surplus primar de 3,2 mld. euro - înainte de plata cheltuielilor cu gestionarea datoriei - anul viitor, sumă echivalentă cu 1,5% din PIB.

Răspunzând presiunilor creditorilor oficiali şi în pofida opoziţiei puternice din partea colegilor din guvern, ministrul de finanţe Evangelos Venizelos a acceptat să desfiinţeze 30.000 de locuri de muncă din aparatul de stat până în decembrie. În cadrul acestui plan, aproximativ 23.000 de angajaţi la stat care se apropie de pensionare îşi vor pierde locurile de muncă. Alte 7.000 de posturi vor fi eliminate după restructurarea a zeci de organizaţii controlate de stat, potrivit presei elene. Măsura, primul pas dintr-un proiect mai larg prin care urmează a fi eliminate 100.000 de locuri de muncă din sectorul public, sau 20% din total, până în 2015, ar aduce economii de 300 de milioane de euro pe an, scrie The Wall Street Journal.

Scăderi puternice pe burse

Revizuirea ţintelor de deficit bugetar a trezit în rândul investitorilor temeri că Atena va cere mai mulţi bani de la creditorii internaţionali. Guvernele europene care se confruntă deja cu opoziţie pe plan intern faţă de programele de "bailout" acordate ţărilor de la periferia zonei euro ar putea evita să participe la acoperirea finanţării suplimentare de care va avea nevoie Grecia. În aceste condiţii, statul elen ar putea cere creditorilor privaţi să şteargă o parte mai mare din datoriile Greciei faţă de marja de 21% convenită în luna iulie. Acest scenariu ar afecta sever instituţiile financiare, potrivit Reuters.

Îngrijorările s-au resimţit puternic pe bursele europene, unde indicii FTSE Eurofirst 100, al bursei londoneze, DAX, din Frankfurt, şi CAC 40, Paris, au înregistrau scăderi cuprinse între 1,5% şi 2,5% în cea de-a doua parte a sesiunii de luni.

Venizelos şi-a exprimat într-un interviu acordat unei publicaţii elene încrederea că Grecia a făcut suficiente eforturi pentru a-şi asigura primirea tranşei din împrumutul extern. "Pentru că discutăm măsuri atât de dure, cea de-a şasea tranşă este asigurată", a spus oficialul.

Mulţi analişti sunt însă sceptici, având în vedere eşecurile repetate ale Atenei de a-şi respecta promisiunile făcute creditorilor. Chiar dacă UE şi FMI aprobă eliberarea tranşei, ceea ce s-ar putea întâmpla la mijlocul lunii octombrie, resursele financiare ale Greciei sunt atât de scăzute încât ministerul de finanţe va fi nevoit, probabil, să amâne plata salariilor şi pensiilor în cele două săptămâni care vor urma.

Proiectul de buget va fi trimis spre dezbatere în parlament luni, iar o decizie urmează să fie luată până la sfârşitul acestei luni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO