Comparativ cu vecinele sale europene, Ungaria are probleme financiare serioase, scrie revista Global Pensions. Sintagma de "omul bolnav al Europei" a fost aplicata mai multor state in decursul anilor, fiind prima data folosita in cazul Turciei in secolul 19. De atunci, majoritatea economiilor europene importante, printre care si Germania, Franta si Marea Britanie, au fost caracterizate in acest fel intr-o anumita perioada, insa acum aceasta caracterizare pare a se potrivi cel mai bine Ungariei.
In prezent, economia ungara se confrunta cu o grava problema de ordin bugetar, deficitul guvernamental situandu-se la mai mult de 9% din PIB in 2006, si cu un deficit de cont curent de peste 6% din PIB. In acest sens, guvernul a luat o serie de masuri menite a reduce deficitul guvernamental la 3% din PIB pana in 2010, mentinand deschisa posibilitatea de adoptare a monedei euro in 2012. Astfel, cheltuielile publice au fost reduse, iar taxele au fost majorate. O serie de reforme ale sectorului public extrem de necesare urmeaza a fi introduse de asemenea. Consecinta imediata si nefericita a acestor actiuni este stagnarea activitatii economice. PIB-ul a avansat cu numai 1% in decursul acestui an pana in trimestrul trei, conform unor date preliminare, cel mai scazut nivel din ultimii 11 ani. Cheltuielile consumatorilor se afla in scadere.
In acelasi timp, inflatia a crescut, situandu-se acum la 6,7%. O parte a acestei cresteri (inflatia se afla sub nivelul de 3% la inceputul anului trecut) poate fi pusa pe seama fixarii preturilor, o parte a programului adoptat de guvern in scopul reducerii deficitului bugetar. Insa ultimele cifre depasesc estimarile, alti factori, inclusiv majorarea preturilor la alimente, spunandu-si acum cuvantul. La randul sau, acest lucru inseamna ca bancii centrale a Ungariei i-ar putea fi mai greu sa justifice noi reduceri de rate ale dobanzii, rata de referinta situandu-se la 7,5% din septembrie, iar reducerile de rate sunt vitale pentru revigorarea economiei.
In plus, Ungaria a creat singura toata aceasta situatie. In contextul alegerilor generale de anul trecut, partidele politice se intreceau in promisiuni facute in fata electoratului pentru a castiga voturi. Iar Partidul Socialist Ungar (MSZP), care a facut cele mai mari promisiuni si care detine controlul asupra cheltuielilor publice, a revenit la putere formand o coalitie cu Alianta Democratilor Liberi (SZDSZ). Acesta nu este un fenomen nou. Se pare ca, fiind nesigur de victorie, unui guvern ii este greu sa reziste tentatiei de a tinti o majorare a cheltuielilor publice si o reducere a taxelor.
Astfel, nu este probabil surprinzator faptul ca, intr-o vreme in care politicienii de aproape pretutindeni par sa fie priviti cu dispret, politicienii Ungariei par sa fie dispretuiti si mai mult si pe buna dreptate. Inregistrarea in care primul-ministru ungar Ferenc Gyurcsany recunostea ca a mintit in campania dinaintea alegerilor de anul trecut a fost facuta publica, generand proteste de strada in Budapesta. Drept urmare, popularitatea sa a avut de suferit, ultimele sondaje indicand ca numai aproximativ 15% din electorat ar vota acum pentru partidul sau.
Ungaria s-a mai aflat intr-o situatie similara, la mijlocul anilor '90, fiind necesar atunci un program de austeritate de care isi amintesc fara indoiala foarte multi. Acest program, avand din nou drept scop mentinerea sub control a finantelor publice si reducerea deficitului de cont curent, a fost dublat de un program agresiv de privatizare, multe companii de stat fiind vandute unor multinationale straine si introducandu-se schimbari ale regimului ratei de schimb in scopul impulsionarii exporturilor. Avand in vedere lipsa relativa a resurselor naturale, Ungaria a avut intotdeauna tendinta de a se baza pe comertul extern intr-o proportie semnificativa, aceste masuri avand drept rezultat transformarea acestei tari intr-o economie foarte deschisa cu o mare parte a productiei destinata exporturilor. Principala sa piata este UE, Germania detinand cea mai mare pondere. Un alt rezultat a fost cresterea investitiilor straine directe, Ungaria atragand peste o treime din volumul total al acestor investitii din regiune, investitiile americane situandu-se pe primul loc. Acest lucru a contribuit la finantarea deficitului de cont curent. Ungaria atrage capital strain prin infrastructura sa moderna, piata fortei de munca relativ ieftina si prin stimulente fiscale.
O consecinta a deschiderii economiei ungare si a modului in care au fost vandute activele statului dupa problemele economice din anii '90 este limitatea pietei interne de actiuni. Spre deosebire de piata poloneza, care beneficiaza de pe urma participarii semnificative a populatiei cat si de pe urma conditiei ca fondurile de pensii sa detina o parte semnificativa din active in titluri poloneze, piata ungara de actiuni pare sa se afle dupa parerea unora in ultima faza a decaderii, existand zvonuri ca aceasta ar putea fi in cele din urma inclusa in cadrul unei burse regionale. Ungurii nu se dau in vant dupa investitii pe bursa, iar participarea fondurilor de pensii este foarte redusa, majoritatea activelor acestora fiind investite in titluri cu venit fix. In prezent, rulajul zilnic al Bursei se ridica la numai 120 de milioane de euro.
Intr-adevar, numai patru companii sunt reprezentate in cadrul indicelui de referinta la nivel global MSCI: OTP, cea mai mare banca ungara, MOL, tinta actuala a OMV, Magyar Telekom, grupul de telecomunicatii, si Gedeon Richter, compania farmaceutica independenta. Aceste patru companii domina piata locala, reprezentand peste 90% din capitalizarea de piata a bursei de la Budapesta. In plus, acestea sunt listate si tranzactionate si pe alte burse.
Astfel, orice investitor care si-ar dori o expunere directa numai fata de economia ungara ar putea fi dezamagit. Totusi, astfel de investitori sunt din ce in ce mai rari. Aceasta nu neaparat ca reactie fata de starea actuala a economiei ungare. Mai degraba, pe fondul deschiderii din ce in ce mai mari a economiei mondiale in general si, in acest caz, al liberei circulatii a capitalului in interiorul UE in particular, distinctia dintre companii in functie de sediu, listare, operatiuni sau vanzari a devenit din ce in ce mai irelevanta.
Nu ar fi surprinzator daca numarul de companii pur ungare ar scadea si mai mult in urmatorii ani. Extinzandu-se in tarile vecine, OTP Bank si-a redus dependenta de economia ungara, beneficiind de ritmurile mai rapide de crestere de pe alte piete. Pe fondul acestei strategii, castigurile si pretul actiunilor bancii au avansat semnificativ in ultimii ani. Se crede ca managementul companiei, din pozitia de actionar semnificativ, ar pozitiona compania pentru o eventuala preluare. Aceasta ar fi o veste buna pentru toti actionarii, insa in acest fel ar disparea cea mai mare companie de pe bursa din Budapesta. In acelasi timp, a doua mare companie de pe bursa, MOL, este deja tinta ofertei ostile a OMV.
Spre deosebire de piata de actiuni, piata ungara de obligatiuni este intr-o stare mult mai buna si ofera probabil mai multe oportunitati investitorilor. Actualele randamente sunt atractive, insa intr-o anumita masura randamentele viitoare depind de eficacitatea actualului proces de reformare intreprins de guvern si, mai important, de perspectivele adoptarii monedei euro intr-un viitor nu prea indepartat. Exista de asemenea considerente de ordin monetar, legate de evolutia forintului.
Totusi, desi economia ungara este "bolnava", exista sanse de redresare desi deocamdata numai pe termen mediu. De aceasta data, rezultatul ar putea fi diferit fata de ceea ce s-a intamplat in anii '90, si aceasta pentru ca guvernul se bucura acum de o popularitate atat de scazuta, incat nu are multe de pierdut daca va continua reformele necesare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
