Rezultatul primului tur al alegerilor legislative din Franţa dă startul unei avalanşe brutale pe scena politică, partidul conservator condus de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, care de zece ani deţine controlul Adunării Naţionale franceze, fiind pe cale să piardă puterea în faţa formaţiunilor de stânga. Victoria probabilă a acestora în runda finală de săptămâna viitoare va consolida puterea preşedintelui francez, socialistul François Hollande, şi va da acestuia spaţiu de manevră în demersul lui împotriva austerităţii în ţară şi în Europa.
După o lungă campanie prezidenţială, cei 46 de milioane de alegători înscrişi nu s-au înghesuit la vot, rata absenteismului fiind estimată la circa 42,7%, un nivel record pentru cea de-a V-a Republică pentru primul tur al unui scrutin legislativ, potrivit AP.
"Un sprijin cu măsură pentru preşedinte"
Speranţa lui Hollande pentru o majoritate pură a Partidului Socialist în parlament probabil nu se va concretiza. Sondajele de opinie de după prima rundă a legislativelor arată că socialiştii se plasează cu puţin în urma conservatorilor lui Sarkozy. Însă celelalte partide de stânga, inclusiv Frontul de Stânga, de inspiraţie comunistă, şi principalul partid ecologist, îl vor sprijini probabil pe actualul preşedinte. Formaţiunile de stânga şi ecologiştii au atras în prima rundă a alegerilor peste 46% din voturi, comparativ cu 34% partidul conservator Uniunea pentru Mişcarea Populară (UMP), potrivit datelor Ministerului de Interne.
De primul tur au trecut candidaţii care au obţinut peste 50% din voturi în circumscripţia lor. În a doua rundă se vor confrunta primii doi sau primii trei candidaţi din circumscripţiile în care niciun politician nu a obţinut peste 50%.
Victoria stângii ar veni la câteva săptămâni după ce Hollande l-a înfrânt în prezidenţiale pe Sarkozy.
Potrivit mai multor sondaje de opinie, stânga ar putea ocupa între 300 şi 366 de locuri în următorul parlament, iar conservatorii între 210 şi 270 de locuri.
Cotidianul Les Echos a rezumat ieri atitudinea mediei privitoare la alegeri, scriind despre "un sprijin cu măsură pentru preşedinte".
Oamenii lui Sarkozy se retrag cu demnitate
UMP încearcă să-şi salveze onoarea. Liderii partidului au promis că nu vor face alianţe în pauza dintre cele două tururi de scrutin cu Frontul Naţional, de extremă dreapta, care se pregăteşte să intre pentru prima dată în ultimii 25 de ani în parlament. Frontul va avea însă o prezenţă ştearsă.
În prezent, UMP şi aliaţii formaţiunii deţin 346 de locuri, iar partidele de stânga ocupă 226 de poziţii.
Ochii publicului sunt îndreptaţi asupra Frontului Naţional din cauza stigmatului de partid rasist şi antisemit şi a puterii lui în creştere. "Având în vedere absenteismul şi sistemul electoral profund antidemocratic, care timp de un sfert de secol a privat alegătorii de reprezentanţi în parlament, ne confirmăm poziţia solidă de a treia forţă politică a Franţei", a declarat liderul Frontului Naţional Marine Le Pen, citată de The Telegraph.
Însă partidul lui Hollande a făcut apel la sprijin pentru cursa finală de săptămâna viitoare. Dacă socialiştii pierd din cauza unei reveniri surpriză a dreptei, Hollande va fi forţat să numească un premier conservator, ceea ce va duce la un sistem de conducere dual, tensionat pe care francezii îl numesc "coabitare".
Premierul socialist Jean-Marc Ayrault a cerut alegătorilor să dea guvernului "o majoritate mare, solidă şi coerentă, astfel încât schimbarea votată pe 6 mai să fie pusă în mişcare".
"Dacă nu se întâmplă aşa, atunci revenirea ţării, în care se va face justiţie pentru toţi, nu va avea loc", a spus premierul, citat de France 24.
Promisiunile lui Hollande
Hollande a promis că va repara ceea ce el consideră a fi ani de injustiţie sub mandatul lui Sarkozy, de la a face pe bogaţi să plătească mai multe taxe la a crea 60.000 de locuri de muncă în sistemul educaţional, unde personalul a fost decimat de guvernul anterior. Preşedintele francez a promis, de asemenea, că pactul UE pentru reducerea deficitului bugetar va fi regândit pentru a pune mai mult accent pe creşterea economică, şi nu pe austeritate.
Conservatorii au avertizat că planurile de cheltuieli ale socialiştilor vor paraliza Franţa în contextul în care Parisului şi altor guverne le este cerut să salveze Spania.
Votul de pe 17 iunie coincide cu problematicele alegeri parlamentare din Grecia, de rezultatul cărora va depinde, probabil, soarta statului în zona euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
