Cum se prezintă BRICS, economiile emergente care vor să detroneze dolarul: rubla rusească este în cădere liberă, China este în deflaţie şi nu-şi mai revine din pandemie, băncii centrale indiene îi este frică de preţurile roşiilor, iar economia sud-africană este blocată de pene de curent

Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, sau grupul BRICS al unora dintre cele mai mari şi influente economii emergente, vor o monedă comună care să le ofere independenţă faţă sistemul financiar global dominat de dolar şi controlat de la Washington. Ele vor stabilirea unei noi ordini economice mondiale.

Planurile sunt ambiţioase, paşii făcuţi concret spre acest scop sunt mici şi scepticismul este mare, mai ales că o bună parte din BRICS, economic, par să fi ajuns violent într-un punct mort. Spre exemplu, banca centrală a Rusiei a reuşit ieri să stopeze prăbuşirea rublei doar printr-o creştere uriaşă a dobânzilor de politică monetară în cadrul unei întâlniri de urgenţă.

Instituţia nu poate face prea multe în condiţiile în care cheltuielile ţării cu războiul pornit contra Ucrai­nei cresc necontenit, iar ex­por­turile scad. În China, banca centrală a redus pe neaşteptate dobânzile, pen­tru a doua oară în trei luni, în încercarea de a susţine o economie care încă nu şi-a revenit de pe urma lockdownurilor dra­co­nice din pandemie. Creş­terea este anemică şi erodată de implozia bulei datoriilor de pe piaţa imobiliară.

Unii indicatori economici sunt atât de groaznici încât guvernul a dat ordin ca aceştia să nu mai fie publicaţi. Un exemplu este rata şomajului în rândul tinerilor, foarte ridicată şi asociată cu eşecul politicilor din educaţie şi mun­că ale Partidului Comunist. Cererea de con­sum este atât de slabă încât economia chi­neză a căzut în deflaţie, definită ca o perioadă prelungită de scădere a preţurilor.

De obicei, băncile cen­trale se tem mai mult de deflaţie decât de infla­ţie. La polul opus, în Africa Sud, cea mai industrializată ţară africană, nu doar inflaţia şi dobânzile ridicate creează proble­me, ci şi penele de curent repetate. O criză de energie prelungită a stopat creşterea PIB şi distruge locuri de muncă. Rata şomajului oficială este de 33%. În rândul tinerilor, indica­torul este de 60%, scrie AP.

În aceste condiţii, nu este de mirare că in­flaţia cedează, ajungând la pragul dorit de banca centrală. Guvernul, însă, cere dobânzi mai mici. India este un continent mai mic în sine, geografic şi economic. PIB-ul creşte, infla­ţia s-a stabilizat, iar banca centrală menţine de ceva timp dobânzile la un nivel ridicat pentru a fi pregătită pentru orice. Este cu ochii mai ales pe mâncare. În cea mai populată democraţie din lume, preţurile alimentelor sunt o chestiune politică şi economică mai delicată decât în alte părţi ale lumii. Analiştii spun că n-ar fi rău ca banca centrală indiană să fie mai atentă la pre­ţurile roşiilor, un aliment important în bucă­tăria ţării. Pentru că preţurile mâncării trimit semnale derutante – pâinea tradiţională se iefti­neşte, în timp ce mâncarea gătită se scumpeşte – banca centrală este prinsă între chifle şi roşii, după cum scrie Bloomberg.

Un prânz vegetarian gătit în casă pe bază de tomate şi ulei s-a scumpit cu aproape 30% în doar o lună, în principal din cauza exploziei preţurilor roşiilor. În această constelaţie de eco­nomii emergente singura stea care strălu­ceşte este Brazilia. Cel puţin optimismul investito­rilor creşte, aminteşte The Economist. Iar aceas­ta mulţumită unui ministru de finanţe eficient şi a contextului internaţional favorabil. Dar nu a fost mereu aşa.

Când Luiz Inácio Lula da Silva a fost votat preşedinte al Braziliei anul trecut, investitorii au privit cu un pic de spaimă spre această ţară. Mulţi s-au temut că guvernul brazilian va reveni la obiceiul de a cheltui mai mult decât are, aşa cum a făcut executivul anterior, al Partidului Muncitoresc, care a adus economia într-o recesiune profundă. Însă după şase luni de mandat, Da Silva câştigă de partea sa pieţele.

Într-un sondaj recent realizat cu partici­parea a 94 de manageri de fonduri şi analişti brazilieni, doar 44% aveau păreri nefavorabile guvernului, o schimbare majoră faţă de luna martie, când ponderea era de 90%.

În iulie, agenţia de rating Fitch a îmbunătăţit calificativul pe termen lung al datoriei în monedă străină a Brazilei pentru prima dată după retrogradarea din 2018. Economia a încheiat primul trimestru pe poziţii mai bune decât s-a anticipat, iar tendinţa are şanse bune să continue deoarece banca centrală a pornit luna aceasta o campanie de reduceri de dobânzi, aşa cum vrea da Silva.

Însă ieftinirea creditului va fi însoţită, cel mai probabil, de o reformă fiscală şi de alte măsuri pentru îmbunătăţirea echilibrului bugetar. Inflaţia creşte uşor, dar este la niveluri la care zona euro poate doar visa. Reducerile de dobânzi, în august mai mari decât s-a anticipat, ar trebui să stimuleze creşterea economică. La fel ar trebui să facă şi programul masiv de investiţii în infrastructură de 76 miliarde dolari, cu bani de la stat, anunţat zilele trecute de da Silva.

Acesta speră că astfel statul îşi va construi instrumente mai bune care să-i dea un control mai mare în dezvoltarea economică. Ţările BRICS vor avea săptămâna viitoare un summit descris lunile trecute ca istoric în contextul discuţiilor despre independenţa faţă de sistemul financiar dominat de dolar. Se speculează mult despre o viitoare monedă comună a clubului acestor economii emergente, însă un ambasador al grupului a spus că la întâlnire moneda comună nu va fi pe agenda de discuţii. În schimb, va fi dezbătută posibilitatea intensificării folosirii monedelor proprii în comerţul reciproc şi înfiinţarea unui sistem de plăţi comun.