Ca reacţie la invadarea Ucrainei de către preşedintele rus Vladimir Putin, SUA şi aliaţii săi au impus valuri de sancţiuni menite să taie accesul Rusiei la sistemul financiar mondial, să-i destabilizeze industria şi să-l priveze pe Putin de veniturile necesare susţinerii campaniei sale de agresiune.
Un an mai tâziu, strategia Occidentului a avut succes, dar până la un punct, în opinia boardului editorial al Bloomberg. Războiul a slăbit, sărăcit şi izolat Rusia, însă Putin îşi menţine controlul asupra puterii, iar armata sa continuă să devasteze Ucraina.
Liderii occidentali trebuie să înţeleagă lipsurile sancţiunilor impuse Rusiei până acum şi să ia măsuri decisive pentru a întări sancţiunile respective, potrivit boardului editorial al Bloomberg.
În faţa sancţiunilor, economia Rusiei s-a dovedit surprinzător de rezistentă. PIB-ul acesteia nu a suferit un colaps puternic: economia s-a contractat cu 2,1% anul trecut, iar banca centrală a ţării estimează că situaţia s-ar putea chiar îmbunătăţi uşor în decursul acestui an.
Cum s-a ajuns aici? Ţara era bine pregătită pentru un şoc iniţial, graţie politicilor fiscale şi monetare conservatoare şi unui excedent comercial care a ajutat la întărirea rezervelor valutare. Substituirea accelerară a importurilor şi reorientarea economiei pentru susţinerea maşinăriei de război sprijină producţia industrială.
Restricţiile occidentale privind petrolul şi produsele petroliere de-abia au intrat în vigoare, oferind Rusiei timp să se reorienteze către est şi să găsească cumpărători dispuşi în China, India şi alte pieţe asiatice.
Acest lucru nu înseamnă că sancţiunile au eşuat, în opinia boardului editorial al Bloomberg. Fără acces la importurile de tehnologie occidentală, companiile ruseşti se bazează pe materiale mai puţin sofisticate. Economia duce lipsă acută de forţă de muncă şi talente.
În acelaşi timp, fondurile pentru război sunt pe sfârşite. Deficitul bugetar de luna trecută a atins cel mai ridicat nivel dintr-un sfert de secol. Costurile în creştere puternică ale războiului forţează regimul să opereze reduceri mai drastice şi vor afecta în cele din urmă chiar şi cheltuielile sociale, acesta devenind mai vulnerabil în faţa nemulţumirii publice.
Occidentul poate face mai mult pentru a spori presiunea, potrivit boardului editorial al Bloomberg.
Mai întâi, SUA şi Europa ar trebui să extindă în continuare lista sancţiunilor. Restricţiile asupra serviciilor financiare ar trebui întărite, măsuri similare trebuind impuse asupra exporturilor de metale şi diamante.
Mai apoi, ar trebui întărite măsurile deja existente pentru blocarea accesului la tehnologii cu dublă utilizare şi diminuarea veniturilor din hidrocarburi.
O diplomaţie mai asertivă este de asemenea necesară pentru a limita capacitatea Rusiei de a evita sancţiunile. Liderii occidentali ar trebui să le arate clar ţărilor care continuă să facă afaceri cu Rusia care sunt potenţialele consecinţe ale susţinerii regimului.
La un an de la începutul războiului, lumea democrată dă în continuare dovadă de o determinare impresionantă de respingere a asaltului lui Putin asupra Ucrainei. Utilizarea fermă, cu răbdare, a marelui său avantaj strategic, puterea economică, este în continuare necesară pentru înfrângerea acestuia, potrivit boardului editorial al Bloomberg.
