Decizia guvernului Italiei de a impozita suplimentar profiturile băncilor a stârnit atâta vâlvă, încât acesta a revenit şi a îndulcit pastila administrată sectorului bancar pentru ca acesta să verse mai mulţi bani la buget. Dar alte guverne europene au deschis drumul în aplicarea acestui tratament fără a stârni prea multă gălăgie pe pieţe.
În timp ce guvernele se confruntă cu presiuni pentru a susţine cetăţenii care se confruntă cu costurile crescute ale energiei şi întreţinerii locuinţelor, băncile care se bucură de profituri extraordinare mulţumită majorării dobânzilor sunt văzute ca vaci uşor de muls, scrie Financial Times. „Nu vei pierde prea multe voturi prin creşterea taxelor aplicate băncilor“, spune Giles Edwards, analist bancar la S&P Global Ratings. După criza financiară mondială de acum un deceniu şi jumătate, băncile europene au fost lovite de un val de taxe. Acestea au avut ca scop în principal să recupereze costurile de bailout, să construiască fonduri de salvare pentru a proteja economiile şi populaţia împotriva falimentelor viitoare sau să descurajeze creditorii de la a-şi asuma riscuri prea mari. Însă recentul val de impozite este orientat mai mult spre consolidarea bugetelor guvernamentale, în special în ţările unde dobânzile de politică monetară cresc cel mai rapid, cum ar fi Ungaria şi Cehia. Aceeaşi soluţie este aplicată mai rar şi în zona euro.
Când guvernul socialist al Spaniei şi-a anunţat vara trecută propria taxă excepţională pe profiturile băncilor, acţiunile unora dintre cei mai mari creditori au scăzut cu până la 10%. Taxa introdusă la începutul acestui an urmărea să strângă 3 miliarde de euro, bani folosiţi pentru a proteja oamenii de creşterea preţurilor la energie. Impozitul este de 4,8% din veniturile băncilor din dobânzi şi comisioane şi este aplicat timp de doi ani. Băncile au fost lovite cu prima tranşă a impozitului în februarie, aceasta consumând o bună parte din profiturile din primul trimestru, în special la creditorii concentraţi pe piaţa internă.
CaixaBank, cel mai mare creditor al Spaniei în funcţie de depozite, a declarat că taxa excepţională a costat-o 373 de milioane de euro, echivalentul a 44% din profitul net raportat pentru primul trimestru. Proporţia a fost mult mai mare la Sabadell. Taxa excepţională pe 2023 a costat-o 157 de milioane de euro, sau 77% din profitul din primul trimestru. Cele mai mari două bănci din Spania după capitalizarea bursieră, Santander şi BBVA, au operaţiuni internaţionale mult mai mari şi au fost mai puţin afectate. Şefii băncilor din Spania au criticat taxa, susţinând că afacerile lor abia s-au întors la niveluri mai normale de profitabilitate după ani de dobânzi scăzute record. Ei susţin că ţara are nevoie de un sector bancar puternic şi au început să atace impozitul la instanţele de judecată. Banca Centrală Europeană şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorări.
Cu toate acestea, taxa nu a încurajat băncile spaniole să transfere clienţilor mai mult din beneficiile pe care le primesc din creşterea dobânzilor: Spania are una dintre cele mai scăzute rate de transfer din Europa.
Anul trecut, Ungaria a introdus o suprataxă pe doi ani, menită să strângă aproximativ 1,8 miliarde de forinţi (4,6 miliarde euro) din diferite sectoare, puţin peste un sfert provenind de la bănci. Impozitul vizează veniturile finale mai degrabă decât profiturile, cu o taxă de 10% pe veniturile nete generate în ţară în 2022 şi de 8% pentru cele din 2023. Băncile au fost adesea ţinta impozitelor speciale în Ungaria, instituţiile de credit fiind supuse unei taxe pe valoarea activelor încă din 2010. De asemenea, s-au confruntat cu o taxă excepţională în 2020 introdusă pentru a atenua costurile pandemiei de Covid-19. Cehia şi Lituania au vizat şi ele băncile cu taxe, deşi acestea sunt concepute – la fel ca modelul italian – să diminueze profiturile în exces. Băncile cehe vor plăti în următorii doi ani un impozit de 60% pe profitul care depăşeşte 120% din media anuală dintre 2018 şi 2021. Acesta se suprapune impozitului general pe profit de 19%. În combinaţie cu o taxă similară asupra companiilor energetice, guvernul ceh speră să strângă 85 de miliarde coroane (3,5 miliarde euro) pe an, echivalentul a puţin peste 1% din PIB. În Lituania, taxa pe venitul net din dobânzi, devenită lege în mai, urmăreşte să strângă peste 400 de milioane de euro pentru cheltuielile de apărare, militare şi transport.
