♦ Potrivit statisticii oficiale, în Ungaria sunt aproximativ 250.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faţă de jumătate de milion în urmă cu opt ani şi 700.000 în 2010.
Companiile chinezeşti au talentul de a se descurca acolo unde altele se împotmolesc. La început, colosul auto german Volkswagen a amânat planurile pentru construirea unei megauzine de baterii pentru maşini electrice în Europa de Est spunând că prioritizează investiţiile din SUA, unde ar primi subvenţii grase. Apoi a suspendat indefinit acest proiect citând cererea slabă din Europa pentru maşini electrice. Acest lucru înseamnă mai mult loc pentru alţii. Zilele trecute, un ziar german a scris că unul dintre cei mai mari producători de maşini electrice din China şi din lume, BYD, s-a hotărât să-şi construiască prima fabrică din Europa, iar destinaţia investiţiei va fi Ungaria.
Ziarul, Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, citează surse apropiate companiei chineze. Însă informaţia, dacă este confirmată oficial, s-ar potrivi cu politica de apropiere de China condusă de guvernul maghiar şi cu eforturile acestuia de reindustrializare accelerată cu accent pe industria auto şi, mai nou, pe cea de armament.
Un site de internet al guvernului din Shenzhen, unde BYD îşi are sediul, a postat luna trecută un articol în care arată că premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit cu preşedintele companiei chineze Wang Chuanfu în cadrul unei vizite de lucru. BYD produce deja în Ungaria autobuze electrice şi mai are acolo o uzină de asamblare a bateriilor (la care 10% din costuri sunt suportate de statul ungar; pentru alte investiţii chineze subvenţiile se duc şi la 30% din total). Fabrica nouă a BYD ar fi una din zecile anunţate în ultimii ani şi mai ales în ultimul an de către companiile chineze din industria auto.
Mulţumită acestor investiţii, Ungaria ocupă locul patru în lume la producţia de baterii pentru maşini electrice şi se îndreaptă rapid spre locul locul doi, a declarat în această toamnă ministrul ungar de externe Péter Szijjarto, arătându-şi cu această ocazie preţuirea pentru iniţiativa Belt and Road, proiectul de suflet al preşedintelui chinez Xi Jinping prin care acesta vrea să extindă influenţa comercială, industrială, financiară şi politică a Beijingului în lume şi până în inima Occidentului.
Ungaria a căpătat deja reputaţia de a fi locul de întâlnire al constructorilor auto germani cu producătorii de baterii chinezi şi gazele şi energia rusească. Cel mai mare investitor străin al tuturor timpurilor pentru Ungaria este CATL, care s-a angajat să construiască o fabrică de baterii de aproape
8 miliarde euro la Debrecen, unde va crea 9.000 de locuri de muncă. Iar aici apare pentru Ungaria o foarte mare problemă.
Politica de reindustrializare condusă de Orban a creat deja cu mult peste un milion de locuri de muncă noi, iar piaţa muncii ungară nu mai poate ţine pasul cu cererea de muncitori. De aceea, guvernul maghiar a deschis piaţa muncii pentru muncitori asiatici, la început mai timid, apoi larg. Iar companiile chineze sunt notorii pentru faptul că îşi aduc muncitorii lor să lucreze la proiectele pe care le au în străinătate. Şi chiar şi în fabricile pe care le au acolo. „Ce face ca o fabrică chineză de baterii să fie un loc de muncă ungar dacă lucrările de construcţie sunt executate de străini?“ a întrebat recent un politician de opoziţie. Guvernul a răspuns spunând că sprijină importul de muncitori străini pentru a proteja locurile de muncă din Ungaria. Cele mai recente statistici arată că în Ungaria lucrează în prezent un număr record de persoane din Asia.
Potrivit statisticii oficiale, în Ungaria sunt aproximativ 250.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faţă de jumătate de milion în urmă cu opt ani şi 700.000 în 2010.
Dintre ei, 83.000 au şanse foarte mici să gasească de lucru. Numărul de muncitori străini a ajuns la 500.000. Deficitul de forţă de muncă este de până la 80.000 de persoane. Specialiştii spun că, deoarece industria maşinilor electrice este una nouă pentru Ungaria, puţini cetăţeni unguri au cunoştinţele necesare pentru a munci într-o fabrică de profil. De aceea, companiile chinezeşti vor aduce, probabil, personal de la ele din ţară sau de la fabrici din alte state. Un reportaj al RTL Haradü a descoperit că zeci de muncitori asiatici din construcţii angajaţi pentru o companie chinezească cu lucrări la Debreţin locuiau într-o casă pentru o singură familie. Situaţia se repetă în mai multe sate din jurul oraşului industrial. Ziarul Népszava scrie că Bamo Technology, companie chineză care investeşte într-o fabrică de componente pentru baterii în Ungaria, va aduce „un număr cu siguranţă mare“ de muncitori chinezi, pentru care va construi un complex de 300 de apartamente. Dar pe lângă acest lucru pregăteşte şi forţă de muncă ungară pentru a putea lucra la fabrica sa.
Planurile prevăd ca fabrica de la ¡cs să creeze 900 de locuri de muncă. CATL va aduce la început pentru fabrica sa din Debrecent câteva sute de specialişti chinezi, notează Nˆvekedes.hu, care citează surse oficiale. Însă apoi va conta din ce în ce mai mult pe angajaţi din Ungaria. Producţia ar trebui să înceapă în 2026. Dar nimeni nu garantează că planurile de angajate vor rămâne cele din prezent. Având în vedere tendinţele de pe piaţa muncii, funcţionarea uzinei va putea fi asigurată doar folosind şi forţă de muncă din Asia. Aceasta cu toate că fabrica din Debrecen va fi complet automatizată, cea mai mare parte a personalului uman având sarcina să supravegheze roboţii.
