Criza creditelor si schimbarea neasteptata a pietei bursiere i-au facut pe americani sa se gandeasca la probabilitatea unei depresiuni economice.
Insa economistii sunt ingrijorati de un alt fenomen: deflatia.
Pretul actiunilor de pe piata bursiera a scazut drastic in ultimele luni. La fel si pretul petrolului. Multi americani considera cumplita prima scadere, dar declinul pretului petrolului este ca o raza de soare in vremuri intunecate, scrie CNN Money.
Insa ambele scaderi de pret ar putea contribui la amplificarea unei preocupari a economistilor - deflatia. In termeni simpli, deflatia reprezinta opusul inflatiei: are loc atunci cand preturile pentru o categorie larga de produse incep sa scada, in loc sa creasca.
Intrucat consumatorii se confrunta cu preturi ridicate ale benzinei si alimentelor, ideea unei deflatii ar putea fi atractiva, insa economistii din toata lumea o considera inspaimantatoare.
"Cand preturile incep sa scada din cauza lipsei de cerere, ele ar putea scadea sub costurile de productie", a declarat Bernard Baumohl, director executiv la Economic Outlook Group. "Companiile nu au alternativa: trebuie sa reduca productia si sa concedieze o multime de angajati. Acest lucru va reduce si mai mult cererea. Vom ajunge la aceasta spirala descendenta a preturilor", a adaugat economistul.
Majoritatea economistilor accentueaza faptul ca actualele conditii economice nu indica inca prezenta deflatiei, nici macar iminenta acestui fenomen. Indicele preturilor de consum a aratat ca nu a existat o crestere a preturilor in septembrie. Insa preturile au crescut cu 4,5% in ultimele 12 luni. Baumohl considera ca exista un risc al deflatiei de 10 -15%, dar nu mai mult de 20%. Mai mult, el a declarat ca s-a gandit la un risc mai mic de 5% al unei deflatii, cu numai o luna in urma.
Criza de pe piata creditelor, declinurile recente de pe piata bursiera, precum si prabusirea pietei imobiliare din ultimii 2 ani reliefeaza probabilitatea unei deflatii pentru economisti. Paul Kasriel, economist-sef la Northern Trust din Chicago, a declarat ca in majoritatea cazurilor de deflatie s-a inceput cu pierderi drastice in active.
"Inca nu cred ca va avea loc o deflatie", a declarat Kasriel, care estimeaza o probabilitate de producere a fenomenului de 10-30%. "Insa acestea sunt conditiile initiale care conduc spre deflatie", a adaugat Kasriel. In SUA, cea mai insemnata deflatie a fost inregistrata in timpul marii crize economice.
Desi un sondaj realizat de CNN arata ca 59% dintre americani cred ca este probabila o alta depresiune economica, majoritatea economistilor au inlaturat aceasta idee. Insa ei spun ca deflatia este fenomenul care ii ingrijoreaza. Si sunt foarte precauti atunci cand folosesc cuvantul.
In aceasta saptamana, Janet Yellen, presedintele bancii centrale americane (Fed) din San Francisco, a distrus un tabu al oficialilor institutiei cand a declarat intr-un discurs ca economia "pare a fi" in recesiune. Insa, in acelasi discurs a ezitat sa foloseasca cuvantul deflatie, chiar daca s-a invartit in jurul conceptului. A vorbit despre scaderea preturilor pentru materiile prime, pierderea locurilor de munca si cererea slaba pentru produse care ar putea sa "traga inflatia in jos, si poate chiar mai jos de ratele compatibile cu stabilitatea preturilor."
Ezitarea sa de a pronunta cuvantul deflatie nu-i surprinde pe economisti. "Deflatia este foarte inspaimantatoare, mai inspaimantatoare decat o recesiune, pentru ca odata ce intri in ea, este greu sa iesi", a declarat David Wyss, economist-sef la Standard&Poor's.
Wyss a declarat ca deflatia nu trebuie sa conduca spre o recesiune ca si cea din 1930, cu pierderi in activitatea economica si cu o rata a somajului de 25%.
Insa fenomenul poate conduce la probleme economice extinse, asa cum s-au intalnit in "decada pierduta", o perioada care a determinat o crestere economica slaba a Japoniei de la inceputul anilor '90 pana la mijlocul acestui deceniu.
"Japonezii au avut deflatie in timpul decadei pierdute, cand bancile lor nu au fost capabile sa creeze credite", a declarat Kasriel. "Atentia bancii centrale asupra cresterii amenintarii deflatiei este incurajatoare", a adaugat Kasriel. Fed a injectat sute de milioane de dolari in sistemul financiar in incercarea de a indemna imprumuturile si de a sprijini cheltuielile si preturile.
Acesta este un semn ca inflatia nu mai reprezinta o preocupare pentru cei care elaboreaza politici monetare la Fed. "Ar putea fi prematur sa ne ingrijoram cu privire la deflatie, insa cu siguranta inflatia nu mai reprezinta un pericol", a adaugat Wyss.
Kasriel a mai declarat ca si consumatorii americani ar trebui sa fie preocupati de deflatie - chiar daca preturile scazute ar putea fi o "problema" buna. "Sigur, parca te simti in centrul lumii atunci cand platesti mai putin de 3 dolari pentru benzina. Insa nu pentru ca ca am descoperit noi rezerve de petrol, ci din cauza ca este cererea prea mica. Este mai degraba un simptom al recesiunii economice globale decat speranta unei reveniri rapide a economiei", a adaugat Kasriel.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
