Grecia a avertizat că va rămâne în curând fără bani, Banca Franţei că econonomia, a doua ca mărime din Europa, va intra în recesiune până la sfârşitul anului, iar Germania că începe să resimtă impactul crizei datoriilor. Toate acestea sunt doar cele mai recente semnale de alarmă care ar trebui să avertizeze politicienii Uniunii Europene şi zonei euro că trebuie acţionat urgent. Ei ar putea acţiona chiar săptămâna aceasta, în privinţa unor probleme precum ajutarea Greciei, epicentrul crizei, şi bugetul Uniunii pentru anul viitor.
Parlamentarii europeni, miniştri şi oficiali ai UE au încercat să discute vineri despre bugetul UE pe 2013, dar negocierile au eşuat fără ca măcar acestea să atingă problema bugetului. Politicienii s-au împotmolit în găsirea unei modalităţi de a onora note de plată de cel puţin nouă miliarde de euro rămase de anul acesta privind proiecte simbolice precum programul de schimb de studenţi Erasmus şi Fondul Social European, instrumentul principal prin care UE finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare a forţei de muncă. Politicienii au amânat discuţiile pentru marţi, scrie Financial Times.
Pentru a rezolva problema deficitului bugetar pentru anul acesta, Janusz Lewandowsky, comisarul UE pentru buget, a cerut suplimentarea bugetului cu 8,9 miliarde euro. Marea Britanie şi alte state comunitare au considerat că amendamentul reprezintă o creştere de 9,5% a bugetului de anul acesta, ceva neacceptabil în contextul austerităţii aplicate acasă.
Lewandowsky a învinovăţit chiar statele membre că au autorizat cheltuielile UE fără a furniza Bruxellesului resursele necesare acoperirii notelor de plată.
Problema este rezultatul politicii UE de a stabili un buget pe şapte ani, ceea ce duce la acumularea notelor de plată până spre sfârşitul ciclului bugetar.
Impasul este de rău augur pentru discuţiile de pe 22 noiembrie, când şefii de state şi de guverne vor încerca să ajungă la un acord privind bugetul UE pe termen lung, pentru perioada 2014-2020.
Unii diplomaţi şi analişti se aşteaptă şi aici la un eşec, deoarece cererea Comisiei Europene şi a unora dintre economiile mai slabe de a se majora cheltuielile se loveşte de austeritatea promovată de state precum Marea Britanie, Olanda şi Suedia.
Legat de o altă problemă arzătoare a Uniunii, Grecia, reprezentanţii FMI, ai BCE şi miniştrii de finanţe din zona euro urmează să discute astăzi despre progresul făcut de acest stat cu implementarea reformelor cerute de creditorii internaţionali, progres de care depinde acordarea unei stranşe de 31 miliarde euro din cel de-al doilea pachet de bailout.
Amânate de săptămâna trecută, discuţiile vor lua în considerare faptul că parlamentul grec a adoptat recent noi măsuri de austeritate.
Un oficial din zona euro a sugerat că nici astăzi nu va fi luată o hotărâre decisivă, dar Grecia nu va fi lăsată să intre în incapacitate de plată pe datorii de cinci miliarde euro care ar trebui onorate săptămâna aceasta, notează The Guardian.
Grecia a ajuns la fundul sacului cu banii
Însă în timp ce aşteaptă ca politicienii şi creditorii să ia o hotărâre, Grecia rămâne rapid fără bani. "Situaţia rezervelor de lichidităţi ale statului este la limită. Acest lucru aduce riscul asfixierii economiei", a declarat ministrul adjunct grec al finanţelor Christos Staikouras, citat de Thomson Reuters.
În Franţa, banca centrală a avertizat că economia va intra în recesiune până la sfârşitul anului, cu o scăderi de 0,1% în al treilea şi al patrulea trimestru. Contracţia nu este mare, dar va pune probleme guvernului în a atinge ţintele de reducere a datoriei stabilite pentru anul viitor şi adaugă încă o nuanţă sumbră peste o economie scufundată de competitivitatea redusă. Parisul speră că prin cele mai mari reduceri de cheltuieli de după cel de-Al Doilea Război Mondial va reduce deficitul bugetar de la 4,5% di PIB anul acesta la 3% din PIB anul viitor. Speranţele guvernului se bazează pe o creştere economică de 0,8%.
"Nu arată bine. Sunt inconsecvenţe reale în politicile guvernului. Chiar ei crează recesiunea, iar politicile de stimulare a creşterii vor veni după aceea", a afirmat Nicolas Bouzou, analist la Asteres. Iar situaţia economiei franceze pare întredevăr sumbră. Doar în sectorul industriei prelucrătoare producţia a scăzut cu 3,2% în septembrie, după o cădere de 2,1% în august.
În Germania, cea mai mare economie europeană şi principalul motor de creştere al continentului, ministerul economiei a averizat că se aşteaptăla dinamici economice semnificativ mai slabe în această iarnă în condiţiile în care companiile amână investiţiile din cauza crizei din zona euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
