Autorităţile europene au în plan majorarea pragului rezervelor de capital de bază pentru băncile europene la 9% din activele totale ponderate la risc, iar termenul pentru a atinge acest nivel va fi de şase până la nouă luni, în caz contrar băncile vor fi recapitalizate cu ajutorul Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF), scrie Financial Times. Ca urmare a cerinţei creditorii ar putea fi nevoiţi să strângă până la 275 mld. euro.
Analiştii se aşteptau ca autorităţile să le ceară băncilor o majorare a rezervelor de capital de până la 6-7%.
Consiliul de Supraveghere al Autorităţii Bancare Europeane (EBA) este de acord în principiu cu propunerea de a stimula băncile pentru a-şi majora capitalurile proprii de rang I (Core Tier 1, unitatea de măsură principală a stabilităţii financiare) la 9% din activele totale ponderate la risc, o valoare peste aşteptările curente ale băncilor şi analiştilor, chiar şi după absorbirea pierderilor rezultate din deprecierea obligaţiunilor guvernamentale.
Pragul de 9%, care ar putea determina zeci de bănci să adune o sumă totală de 275 mld. euro, conform estimărilor băncii de investiţii americane Morgan Stanley, este în prezent dezbătut de guvernele naţionale şi la Bruxelles. Totodată, o parte din oficialii Comisiei Europene, care ar putea dezvălui planurile pentru recapitalizarea băncilor în această săptămână, sprijină iniţiativa de a creşte rezervele de capital şi ar putea da un anunţ oficial în acest sens chiar astăzi.
Pe de altă parte, o serie din membrii Consiliului de Supraveghere al EBA, mai ales cei germani, se opun măsurii.
O decizie finală ar putea fi luată după reuniunea miniştrilor de finanţe ai Uniunii Europene care va avea loc pe 23 octombrie.
Turbulenţele de pe pieţele financiare care s-au amplificat în ultimele săptămâni, au condus la colapsul bănci francezo-belgiene Dexia şi au forţat alte bănci europene, precum Deutsche Bank sau Erste să emită avertizări cu privire la profit. Mai mult, luni depozitele overnight ale Băncii Centrale Europene (BCE) au atins un record de 269 mld. euro, cea mai mare sumă după iunie 2010. Un nivel al depozitelor de peste 100 mld. euro indică incertitudinile ridicate de pe pieţe, faptul că băncile preferă să-şi lase banii la BCE în loc să se împrumute reciproc. Totodată, BCE a dat credite de urgenţă de 3 mld. euro pe zi în ultima săptămână, sugerând o lichiditate redusă pe piaţa interbancară.
În această săptămână, preşedintele BCE Jean-Claude Trichet a avertizat că problema datoriilor din zona euro a devenit una sistemică, că riscurile pentru economie cresc rapid, iar băncile au intrat în zona de pericol şi au nevoie de recapitalizare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
