Preşedintele BCE Jean-Claude Trichet a avertizat într-un apel fără precedent că problema datoriilor din zona euro a căpătat dimensiuni sistemice, iar băncile au intrat în zona de pericol şi au nevoie de recapitalizare. El se alătură astfel altor lideri europeni şi FMI în corul tot mai numeros al celor care cer recapitalizarea instituţiilor de credit europene pentru evitarea unui dezastru financiar.
"Interconectivitatea crescută din sistemul financiar al UE a dus la creşterea riscului de contaminare, ceea ce pune în pericol stabilitatea financiară din Uniune. Sectorul bancar european are nevoie de recapitalizare. Trebuie luate decizii, şi foarte rapid", a declarat Trichet în faţa unei comisii a Parlamentului European, potrivit Reuters.
Avertismentele vin în condiţiile în care Germania, cea mai mare economie europeană şi vocea cu cea mai mare influenţă în deciziile liderilor din Europa, insistă ca sectorul privat să contribuie mai mult decât s-a stabilit iniţial la salvarea Greciei, iar Belgia şi Franţa au fost nevoite să salveze de la faliment Dexia, o instituţie de credit cu grave probleme de lichiditate.
Unii analiştii apreciază că dacă insistenţele Germaniei se vor fructifica, atenţia investitorilor se va muta imediat spre Portugalia şi alte ţări cu probleme financiare care deja se împrumută mai scump, ceea ce va accelera propagarea crizei datoriilor.
Preşedintele miniştrilor de finanţe din zone euro Jean-Claude Junke a pus sare pe rana sectorului financiar admiţând că băncile şi ceilalţi creditori privaţi ai Greciei s-ar putea confrunta cu pierderi mai mari de 60% din cauza reducerii valorii obligaţiunilor elene din portofoliile lor, notează The Wall Street Journal. Liderii europeni au convenit în vara acestui an o "tunsoare" de doar 21% a datoriilor.
De altfel, puşi în faţa presiunilor enorme de a găsi o soluţie crizei datoriilor şi a celei din sectorul bancar, liderii europeni au amânat cu o săptămână un summit important în găsirea unei strategii de luptă care ar fi trebuit să aibă loc la finele acestei săptămâni.
Dar o sclipire de speranţă vine chiar din Grecia, care ar putea primi în noiembrie opt miliarde euro de la UE şi FMI. Fondurile permit Greciei să evite defaultul pe termen scurt şi vor fi eliberate după ce rapoartele misiunii comune la Atena a reprezentanţilor creditorilor oficiali vor fi avizate de către miniştrii de finanţe din zona euro şi Consiliul Director al FMI.
Instituţiile financiare internaţionale avertizează însă că recesiunea va fi mai severă decât estimau iniţial.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
