Comisia Europeana este pe cale de a emite in aceasta saptamana o "avertizare timpurie" Italiei si Olandei pentru faptul ca au incalcat prevederile pactului de Stabilitate si Crestere, anunta EUObserver.
Potrivit mai multor publicatii europene, Italia va primi o mustrare oficiala - echivalentul unui cartonas galben - deoarece deficitul public al acesteia a depasit limita de 3% din Produsul Intern Brut.
Oficialii de la Bruxelles si-au aratat de asemenea nemultumirea fata de faptul ca Italia a pus in practica reforme economice pe termen scurt, in detrimentul masurilor mai ample, structurale.
Olanda - unul din suporterii cei mai infocati ai Pactului de Stabilitate - se afla in vizorul Comisiei Europene din acelasi motiv ca si Italia.
Aceste avertizari urmeaza a fi confirmate in cursul sedintei de miercuri a Comisiei Europene, cu ocazia prezentarii rapoartelor economice ale statelor membre UE.
Daca italienii au acuzat interventia lui Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, in politica interna a tarii, Olanda, prin vocea ministrului de finante Gerrit Zalm, a promis introducerea intr-un timp foarte scurt a unor masuri care sa asigure mentinerea deficitului bugetar in limita celor trei procente.
Potrivit unor surse, inca neconfirmate, Marea Britanie si Grecia ar putea primi la randul lor avertizari pentru incalcarea normelor bugetare.
Lista neagra
Italia si Germania nu sunt singurele state de pe lista neagra a Comisiei Europene. Portugalia a primit, cu cativa ani in urma, o amenintare similara, si a fost nevoita sa se conformeze.
Franta si Germania au incalcat normele privind deficitul bugetar in 2002, 2003 si sunt pe cale de a le incalca si in acest an, insa pana in prezent nu fost pedepsite de autoritatile europene.
Conform prevederilor Pactului de Stabilitate, statele care incalca aceste norme pot primi amenzi uriase, de pana la cateva procente din PIB-ul national.
Credibilitatea Pactului a suferit puternic anul trecut, culminand cu suspendarea masurilor disciplinare destinate Frantei si Germaniei ca urmare a amenintarilor privind reducerea contributiilor la bugetul Uniunii.
Premierul italian Silvio Berlusconi, unul din adversarii cei mai vehementi ai Pactului de Stabilitate, a solicitat in nenumarate randuri o modificare sau o relaxare a normelor europene.
Chiar si Karl Heinz Grasser, ministru austriac de finante si unul din avocatii cei mai infocati ai Pactului, a declarat ca : "Un start nou cu un Pact de Stabilitate credibil pare o solutie viabila."
Premierul luxemburghez Jean Claude Juncker - ocupant, in acelasi timp, si al fotoliului de ministru de finante - a afirmat, cu ocazia unui interviu acordat cotidianului francez Le Monde, ca "pactul va fi remodelat pana la inceputul anului 2005, " data de la care Luxemburgul va asigura presedentia Comisiei Europene.
Italienii se cearta intre ei
Mustrarea care va fi data Italiei - decisa in cursul unei intruniri, la finele saptamanii trecute, a ministrilor europeni de finante - a iscat aprigi dispute intre cercurile politice de la Roma si Romano Prodi, acuzat ca ar fi intervenit in politica interna a tarii.
Prodi, in opinia multora mult prea activ in politica interna a Italiei, l-a certat recent pe premierul Berlusconi pentru modul in care conduce economia tarii, starnind reactia violenta a acestuia si a ministrului de finante Giulio Tremonti.
Berlusconi contraataca
Silvio Berlusconi a combatut in nenumarate randuri constrangerile Pactului, considerand ca acest regulament trebuie sa se concentreze mai mult asupra masurilor de incurajare a cresterii economice si mai putin asupra limitarii deficitelor bugetare.
"Nu putem sa nu realizam o revizuire a Pactului pentru Stabilitate si Dezvoltare, inversand cei doi termeni. Stabilitatea nu poate asigura de una singura cresterea economica", a declarat Berlusconi, cu ocazia unei conferinte economice organizate la Milano.
La randul sau, ministrul italian al Finantelor, GiulioTremonti, a abordat aceeasi idee in fata omologilor sai din Uniunea Europeana, reuniti in localitatea Punchestown din Irlanda.
Guvernul de la Roma este interesat sa intensifice presiunea exercitata in jurul acestei probleme, intrucat intentioneaza sa reduca taxele si impozitele cu un total de sase miliarde de euro, pentru a incuraja cresterea economiei nationale. In plus, deficitul bugetar al Italiei se apropie de limita maxima impusa de regulamentul european, respectiv 3% din Produsul Intern Brut (PIB).
Anul trecut, Italia a inregistrat o crestere economica de numai 0,3%, iar deficitul sau bugetar a ajuns la 2,4% din PIB.
gabriel.taranu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
