Pe o strada laturalnica din Bagdad, in labirinticul district de afaceri Karrda, o limuzina de culoare inchisa ruleaza incet. Masina se opreste la numarul 124 si un om scund iese din interiorul luxos al vehiculului, ducand un telefon argintiu la ureche. Incheietura mainii ii este impodobita cu un ceas de aur ornat cu diamante, iar numele sau este gravat tot in aur la intrarea in cladire, relateazi Wall Street Jounal.
Astfel incepe o zi din viata lui Chalil Abd al-Wahhab al-Bunnia, printul mostenitor al celei mai bogate familie irakiene, o dinastie intemeiata in 1910 de Mahmud Hadj al-Bunnia, un comerciant de orez. Nepotul sau va conduce afacerea familiei - un conglomerat ce reuneste domenii precum constructiile de poduri, productia de guma de mestecat, comercializarea automobilelor BMW, imbutelierea produselor Pepsi-Cola, purificarea apei si productia de pesticide. Este aproape imposibil sa iti petreci o zi in Irak fara a contribui la averea familiei Bunnia.
In rolul de presedinte al concernului Al-Bunnia Trading, Chalil va conduce peste 40 de companii si 4.000 de angajati din 6 tari. Va fi actionarul majoritar al unei banci, al unei companii de asigurari si al hotelului Palestina din Bagdad. "Exista numai trei domenii in care nu vom accepta sa facem afaceri: armele, drogurile si alcoolul", afirma Bunnia.
Oportunitati
ORICE altceva este posibil intr-o tara care are nevoie disperata de orice altceva. La un an de la terminarea razboiului, unul din patru irakieni este somer. Pe durata verii, cand tara are nevoie de 7.000 de megawatti de electricitate zilnic, ea produce doar 4.100 megawatti. Produsul intern brut a scazut sub pragul de 17 miliarde $. Banca Mondiala estimeaza ca reconstructia Irakului va costa aproximativ 36 de miliarde $ in urmatorii patru ani. Dar aceasta suma nu va fi de ajuns. Numai costul modernizarii industriei petroliere si al dezvoltarii unei armate si a unei forte de politie noi este aproximat in jurul a 20 de miliarde $ pentru un singur an.
Putini sunt cei capabili sa navigheze cu indemanarea lui Bunnia in labirintul economiei irakiene. Dar Chalil este inca nemultumit de volumul propriilor afaceri: "Problema o reprezinta bancile", apune el. "Banii sunt sangele care iriga orice economie, dar Irakul nu are un sector financiar suficient de puternic." Acest neajuns slabeste sectorul privat, care este fortat sa injecteze fonduri in banci. Din postura de vice-presedinte al Bancii Comerciale Irakiene, Bunnia cunoaste lipsa de bani de pe piata bancara. "Pot sa furnizeze cateva sute de mii de dolari, dar avem nevoie de milioane", declara el. "Si avem nevoie de acesti bani astazi, nu maine".
Bunnia a devenit nelinistit si ingrijorat la fel ca intreg poporul irakian aflat in asteptarea bunastarii promise de americani. El nu are nici o indoiala ca cele 18,6 miliarde $ aprobate de Congresul american pentru reconstructia Irakului vor fi de folos. Si este suficient de pragmatic pentru a intelege ca firmele din Statele Unite vor fi primele care vor culege banii contribuabililor americani. Cu toate acestea este indignat de constanta cu care companiile irakiene sunt ocolite atunci cand se acorda contractele de subanchiriere a lucrarilor: "Este tara noastra si noi ar trebui sa o construim. Dar in realitate suntem nevoiti sa asteptam la poarta, ca animalele".
Dar bancnotele americane curg gradat catre Irak. Barierele birocratice intarzie acordarea contractelor, iar teroarea de zi-cu-zi impiedica finalizarea lor. Companiile sunt nevoite sa cheltuiasca un sfert din bugetul propriu pentru securitate. Paul Bremer, administratorul desemnat pentru a gestiona situatia din Irak pana la predarea controlului fortelor locale, moment ce a avut loc in aceasta saptamana, a cheltuit doar 3,2 miliarde $ din cei 18,6 miliarde $ programati.
Bunnia a fost primul subcontractor irakian cu care firma americana de constructii Bechtel Group a finalizat un proiect - constructia pentru americani a unei punti de acces, aflata in apropierea fostului pod Mat de pe autostrada 10. Fortele coalitiei au bombardat podul in timpul razboiului, separand astfel Irakul de Iordania. Constructia la care a participar si Bannia a refacut legatura de transport dintre cele doua tari vecine. Din acel moment, mii de camioane au circulat zilnic pe ruta Aman - Bagdad. A fost un inceput. Dar Bannia refuza sa mai construiasca punti. Acum doreste sa construiasca poduri.
Dar desi au fost lasate sa puna prima caramida, firmele irakiene nu vor fi participa probabil in masura dorita la reconstructia tarii. Dar nimeni nu este mai familiar cu secretele sistemului decat cei ce l-au suportat. Asadar contributia irakienilor va fi necesara, chiar daca un asemenea pact faustic va diminua incasarile occidentalilor. O competitie acerba a inceput, atat pe piata, cat si in constiintele oamenilor.
O familie ce domina istoria recenta
FAMILIA Bunnia a colaborat cu sistemul lui Saddam. Nu exista nici o dovada a exprimarii unei opozitii care ar fi putut dauna afacerilor proprii. Cu toate acestea, se pare ca au fost suficient de inspirati incat sa nu se amestece in afacerile controlate de dictator. Familia nu a putut fi inghitita de trecut deoarece ea domina deja trecutul. "Eram bogati si in vremea in care Saddam era inca un necunoscut", marturiseste Bunnia.
Bunnia a fost primul care evaluat corect valoarea bunurilor ramase dupa colapsul tarii. Desi se plange acum de aroganta americanilor, de neputinta bancilor de omniprezenta violentei, la intrebarea daca ceata razboiului a deschis oportunitati pentru cei care erau familiarizati cu mediul irakian, raspunsul lui Bunnia incepe printr-un zambet. "Tot ceea ce a fost privatizat - industria petrochimica, cea imobiliara, bancile - putea fi cumparat la pretul unei alune. Era de aur pentru Irak este astazi".
Familia Bunnia este cea mai puternica si mai stralucitoare dintre dinastiile irakiene. Dar in umbra sa, alte familii comerciale submineaza averea tarii. Dintre acestea, familia Chudairi controleazaa una dintre cele mai mari companii de constructii si au in proprietate cel mai mare producator autohton de farmaceutice. Familia Kubba are drept ocupatie principala productia de cola si este populara datorita donatiilor pe care le practica printr-o fundatie proprie, familia Suchtian insumeaza o serie de oligarhi din industria chimica si farmaceutica. Mai sunt si dinastiile Shanshals, Dulaimi, Charbit, cunoscute numai prin prisma averilor acumulate.
Profitorii de pe urma razboiului se ascund intr-o tara aflata in genunchi. Irakul poarta povara unei datorii externe de 120 miliarde $. Razboiul recent si mai ales prelungirea sa au determinat un ergres suplimentar de 22% al economiei. Dar exista analisti care vad sub ruinele irakiene un viitor luminos, adica o crestere economica de 45%. Cu conditia ca petrolul sa curga din nou si varsarea de sange sa inceteze.
O alta poveste fericita
IN timp ce Bagdadul este cel mai adesea caracterizat de sangeroase lupte pentru putere, cei ce pariaza pe viitorul Irakului au impartit tara dupa voie. Noii stapani sunt vechile clanuri precum familia Bunnia, dar si noii investitori ca Halliburton si Bechtel. In joc mai apar ocazional si oamenii de afaceri privati. Este cazul lui Allan Richardson, un scotian venit in Bagdaddoar cu un plan si o valiza plina cu bani.
Richardson este persoana care a impus capitalei irakiene un nou sunet - melodiile telefoanelor mobile compun simfonia sa. In doar cateva luni, el a reusit sa construiasca prima retea de telefonie mobila din Irak. Apetitul pentru comunicatii este imens printre cei carora in ultimele decenii nu le-a fost permis nici sa sopteasca.
Acum oamenii pot spune ce doresc in microfoanele aparatelor lor: adevaruri, minciuni, zvonuri. Si-au dobandit libertatea de a-si cheltui banii pe cuvinte inutile, care au facut ca acesta afacere sa reprezinte unul dintre simbolurile economiei irakiene post-Saddam.
Richardson este proprietarul retelei care conecteaza prin cuvinte gandurile oamenilor. Din postura de presedinte, el a reusit sa transforme Irakna, furnizorul local de servicii de telefonie mobila, intr-una dintre cele mai cunoscute marci ale tarii. Desi aceasta schimbare i se datoreaza, Richardson prefera sa ramana un om 'fara fata'. El le interzice fotografilor sa ii surprinda imaginea de teama urmarilor greu de estimat. "Este o promisiune pe care i-am facut-o sotiei".
Inainte de a se aventura in Irak, Richardson fusese directorul financiar al Orascom Telecom, o companie de telefonie mobila egipteana. Slujba sa implica calatorii in Africa si Asia, piete ce totalizau 6 milioane de clienti pentru Orascom. Dar presedintele companiei a intuit potentialul pe care Irakul il detine si l-a desemnat pe Richardson ca reprezentant al sau la Bagdad.
Cand a sosit intaia oara in capitala irakiana, scotianul a fost intampinat de o tara aflata sub bombardamente. Datoria sa era de a investi 100 mil. $ pentru a crea o retea de telefonie mobila in partea centrala a Irakului, cea mai profitabila piata a tarii. Numele companiei facea parte din planul global: Iraqna, in traducere 'Irakul nostru'.
Alaturi de echipa sa de la Orascom, Richardson a fost nevoit sa se confrunte cu o infrastructura distrusa de conflictul armat, cu lipsa legislatiei in domeniu, cu izolarea la care tara fusese supusa.
Dar in cele din urma a reusit. Intreaga reteaua a fost pusa pe piciare in doar doua luni, dupa care s-a incheiat un contract cu Ministerul Comunicatiilor. Cerul Irakului a fost divizat in trei zone, pentru fiecare dintre ele fiind oferit monopolul cate unui provider. Richardson a devenit stapanul frecventelor in centrul tarii.
Acum, cifrele companiei pe care o conduce sunt bune. Peste 200 de turnuri de telefonie mobila au fost ridicate, mai mult de 200.000 de utilizatori ii folosesc serviciile, 400 de angajati acorda service clientilor si exista 300 de puncte de comercializare a telefoanelor. Totul conform planului.
Scopul declarat al lui Richardson este de a parasi intr-un final Irakul. Nu inainte insa de a atinge tinta pe care si-a fixat-o personal: un milion de clienti pentru Iraqna. Acest moment insa poate sosi in urmatorii trei ani, cum la fel de posibil este sa nu soseasca niciodata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
