Economiile Europei de Est au avut în al doilea trimestru al anului printre cele mai mare rate de creştere din Uniunea Europeană, înregistrând cea mai rapidă evoluţie a PIB-ului de la criza din 2008, scrie Bloomberg. Economii precum România, Ungaria, Slovacia, Polonia sau Bulgaria au înregistrat creşteri economice anualizate de peste 2%, în condiţiile în care zona euro, cea mai mare piaţă de desfacere a statelor est-europene, a înregistrat o creştere economică de doar 1,6%.
Avansul economiilor est-europene din trimestrul II a venit pe fondul creşterii rapide a consumului, cauzată de politicile de relaxare fiscală şi excesul de lichiditate, produs de politica monetară a băncilor centrale din regiune şi a BCE, care a pus la dispoziţia consumatorilor şi firmelor „banii ieftini“ pentru diverse achiziţii. Consumul a reuşit să contrabalanseze un declin al investiţiilor, cauzat de graba statelor de a cheltui până la sfârşitul lui 2015 sumele rămase din precedentul exerciţiu financiar al UE încheiat în 2013.
„Creşterea economică a regiunii a venit din nou ca rezultat al cererii interne, susţinută de un şomaj în scădere şi de salariile în creştere. Investiţiile rămân un punct slab pentru regiune având în vedere faptul că absorbţia fondurilor UE din noul exerciţiu începe greu“, spune Jana Steckerova, economist la Komercni Banka din Praga.
FMI estimează că economiile din Europa de Est vor creşte anul acesta cu 3,5%, un nivel superior creşterii globale.
Clasamentul creşterii din UE este condus de economia românească, care a avut o creştere anuală de 6% şi trimestrială de 1,5%, depăşind toate estimările analiştilor, precum şi avansul de 4,3% înregistrat în trimestrul precedent. Creşterea fost rezultatul reducerii TVA de la 24% la 20% care a dus la o stimulare a consumului şi la o creştere a veniturilor populaţiei şi încredere sporită a consumatorilor în economie. Comisia Europeană se aşteaptă ca economia României să aibă a doua cea mai mare creştere din blocul comunitar, dar avertizează că extinderea stimulilor fiscali într-un an electoral va afecta ţinta de deficit bugetar.
România, Ungaria şi Slovacia au fost singurele economii regionale care au depăşit estimările analiştilor. Economia maghiară a crecsut cu 2,6% în T2, peste consensul analiştilor de 1,7%, pe fondul creşterilor din servicii, industrie şi agricultură care au compensat o scădere în sectorul construcţiilor.
Şomajul din Ungaria se află minime istorice, iar exodul a sute de mii de maghiari în afara ţării a dus la o creştere a cererii de forţă de muncă, ducând la o creştere a salariilor, care au înregistrat un avans de 6,8% în primele cinci luni ale anului. Economia Slovaciei a crescut în T2 cu 3,7%.
„Cum creşterea economică a Ungariei se apropie de aşteptările băncii centrale, este mai puţin probabil ca banca centrală a Ungariei să mai reducă dobânzile, în timp ce banca centrală a României va începe să înăsprească politica monetară pentru a preveni o supraîncălzire a economiei“, este de părere William Jackson, analist la Capital Economics din Londra.
De cealaltă parte, economia poloneză, cândva vedeta regiunii, a crescut cu doar 3,1%, în T2 sub estimările analiştilor de 3,3%. Polonia, guvernată din toamna lui 2015 de un partid eurosceptic de dreapta, şi-a pierdut popularitatea pe care a avut-o o perioadă lungă de timp, datorită măsurilor populiste ale guvernului şi tonului naţionalist al unor miniştri. Creşterea economică a fost susţinută în ultimul trimestru un pachet de alocaţii pentru copii de un miliard de euro, promis în campania electorală de noul cabinet. Investiţiile în scădere, cauzate de reducerea absorbţiei fondurilor structurale şi de incertitudinea puternică post-Brexit, au lovit creşterea economică a Poloniei.
„Perspectivele pentru economia poloneză nu sunt rele: dinamica creşterii va accelera uşor odată ce programul guvernamental de alocaţii pentru copii va susţine economia. Totuşi, companiile vor funcţiona într-un mediu nesigur, cu incertitudine provenită din exterior“, a declarat Monika Kurter, economist la Bank Pocztowy din Varşovia.
