Lipsa de delicatete demonstrata de industria americana de aparare in zona Europei de Est sunt pe punctul de a declansa o severa reactie adversa. In Polonia si Cehia, guvernele si companiile care au colaborat cu furnizori americani de echipamente de aparare, precum Boeing, au regretat din plin alegerea facuta.
Totul incepuse bine, pentru companiile americane aflate in cautare de profituri grase in Polonia, Cehia si Ungaria, in 1999, piete pe care le credeau pline de potential, relateaza Le Figaro. Arsenalul urias de armament invechit trebuia modernizat pentru a se alinia standardelor Aliantei atlantice, ceea ce in viziunea americanilor insemna inlocuirea tuturor pieselor de armament si a avioanelor de lupta care nu corespundeau standardelor Aliantei. Prinse de entuziasmul acestor potentiale afaceri, companiile americane de aparare au neglijat studiile de piata si concluziile acestora legate de oportunitatea intrarii in aceste tari. Strategia lor de dezvoltare s-a bazat pe premisa ca, dupa colapsul Uniunii Sovietice si anularea Pactului de la Varsovia, aceste state vor cauta sa atinga o superioritate cantitativa, generand o adevarata avalansa de comenzi.
Totusi, aceste tari, care in curand vor fi acceptate in Uniunea Europeana pe picior de egalitate cu celelalte state membre, sunt nevoite sa faca fata unei restructurari drastice la nivel macroeconomic, pentru a indeplini criteriile de aderare. Urmand exemplul statelor occidentale, acestea au redus draconic bugetele de aparare, incepand cu achizitiile. Singura solutie rezonabila din punct de vedere al costurilor a fost modernizarea armelor din dotare (mai ales a sistemelor electronice), majoritatea de provenienta sovietica.
Simtindu-se tasi pe sfoara, companiile americane au decis sa ignore complet angajamentele pe care si le asumasera pe aceste piete. "Americanii respecta cu scrupulozitate contractele... numai daca e vorba de un compatriot de-al lor... Regulile se schimba insa, o data cu traversarea oceanului", spune cu ironie un expert rus in aparare.
Companiile europene au putut profita de pe seama neseriozitatii americane, ocupand locurile lasate libere. Bae-Systems si EADS, care erau interesati mai ales de Cehia si de operatorul aviatic Aero Vodochody, au stiut sa exploateze oportunitatea de moment. In plus, cei doi giganti europeni, beneficiau de atuuri importante pentru a se extinde, in forta, catre est. In primul rand, acestia cunosc mult mai bine culturile si mentalitatile tarilor din Europa centrala si de est. Apoi, ambele companii trecusera deja testul unor contracte si parteneriate derulate fara incidente. Spre exemplu, avionul de lupta Gripen, produs de consortiul Bae-System-Saab reusise deja sa seduca Cehia si Ungaria. In Romania exista deja o colaborare de lunga durata intre Eurocopter si IAR Brasov, iar francezii de la Dassault Aviation se intelegeau destul de bine cu principala companie ruseasca de aviatie, Suhoi.
Totusi, lupta nu este pierduta pentru gigantii americani care beneficiaza zilele acestea de o atmosfera "pro-americana" inspirata de acceptarea in structurile NATO a celor sapte noi membri: Romania, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia si Lituania.
Polonia, dezamagita de F-16
Colaborarea dintre autoritatile poloneze si colosul american Lockheed Martin incepuse bine, printr-un contract incheiat la sfarsitul anului 2002, pentru furnizarea a 48 de avioane multifunctionale F-16. Acesta era, pentru un stat fost-comunist, contractul secolului, in valoare de 3,5 miliarde de dolari. Membra NATO din 1999, Polonia era nevoita sa se descotoroseasca de vechile avioane de provenienta sovietica pentru a se alinia la standardele Aliantei. Alegerea companiei americane se facuse in detrimentul concernului suedo-britanic Bae-System-SAAB, care oferise Jas- 39 Gripen, si a francezilor de la Dassault Aviation, care oferisera varianta lui Mirage 2000-5. Decizia a provocat importante tensiuni politice intre Varsovia si anumite tari din Uniunea Europeana. Guvernul polonez a incercat sa se justifice prin investitiile colaterale in valoare de 6,028 miliarde dolari, promise de Lockheed Martin pentru urmatorii zece ani. Circa 60% din aceste investitii urmau a fi destinate sectorului militar, conform legislatiei poloneze, si restul de 40% urmau a fi impartite intre mai multe sectoare civile.
De la inceputul acestui an insa, oficialii polonezi nu mai par atat de incantati de parteneriatul incheiat cu americanii. La inceputul lunii februarie, ministrul polonez pentru stiinte, Michal Kleiber, s-a declarat "preocupat" de ritmul lent de demarare a acestor investitii compensatorii. Cu o luna in urma, Lockheed Martin tocmai anuntase lansarea a 25 din cele 44 de proiecte de investitii, printre care se numara lansarea productiei de Opel Astra T-3000 in Polonia, la Gliwice, un transfer de tehnologie catre grupul petrolier polonez Lotos, si crearea unei serii de laboratoare dotate cu tehnologie avansata pentru constructia de motoare de avioane la Varsovia.
Observatorii polonezi sunt insa sceptici. "Americanii nu stiu si nu vor sa initieze aceste proiecte", este de parere un expert autohton, sub adapostul anonimatului. "In cele din urma, Polonia va cere administratiei de la Washington sa scada pretul aeronavelor, si toata lumea va fi multumita".
Cehii se descotorosesc de Boeing
Aventura ceha a lui Boeing s-a terminat intr-o zi de 13 (februarie), anul trecut. Guvernul de la Praga a cerut companiei americane sa se retraga din Cehia, si sa renunte la capitalul de 35% pe care il detine din 1998 la contructorul natinal ceh de avioane, Aero Vodochody. Guvernul ceh, care detine restul de 65% prin intermediul a doua consortii publice, Fondul National de proprietate (FNM) si Agentia ceha pentru consolidare (CKA), se afla la capatul rabdarii. Boeing este acuzat ca nu si-a indeplinit angajamentul de a recapitaliza Aero Vodochody, asumat la sfarsitul razboiului rece.
Pentru Cehia, factura aventurii americane este una destul de incarcata: 9 miliarde de coroane (223 milioane euro) sunt enceare pentru a acoperi datoriile producatorului local de avioane, din care 3 miliarde coroane ar trebui varsate anul acesta, si alte 6 miliarde in 2005. Aceste fluxuri de capital ar permite guvernului lui Vladimir Spidla sa recapete controlul asupra companiei, reducand particpipatia Boeing la numai 10%. "Noi am inceput deja negocierile cu americanii, pentru a determina daca vor ramane sau nu", a anuntat ministrul ceh de finante, Bohuslav Sobotka.
In ciuda atitudinii cavaleresti a guvernului ceh, gigantul american a acceptat sa se retraga din Cehia. "Boeing si-a indeplinit angajamentele", a declarat Thomas Ryan, delegatul Boeing in Cehia. Insa, "din cauza profundelor divergente de opinie, vom accepta sa discutam termenii in care ne-am putea retrage".
Acest divort urat semnaleaza sfarsitul iluziilor pentru industria aeronautica ceha. In 1998 Boeing punea piciorul in Europa centrala, alegand Aero Vodochody drept rampa de lansare. Totusi, cehii au fost interesati, din tot catalogul Boeing, doar de modelul L159 Alca. Negocierile aubatut pasul pe loc si cu India, Polonia, Egipt si Kenya.
In Cehia insa, Boeing a incheiat o afacere excelenta: a cumparat, pentru un miliard de coroane slovace, o treime din capital, si trei din cele cinci fotolii ale consiliului de administratie, preluand in fapt controlul asupra companiei. Promisiunea americanilor a inclus echilibrarea situatiei financiare a producatorului ceh, si cresterea vanzarilor. La scurt timp insa au aparut problemele: angajatii cehi au fost indepartati din cadrul companiei, iar afinitatea cehilor fata de L159 a disparut o data cu prabusirea unui aparat. Boeing a pus accidentul pe seama unor "erori de management" si a unor defecte ale avionului.
Pentru Cehia, care se afla in prezent in cautarea unui partener strategic pentru Aero, plecarea lui Boeing a fost una platita scump. Guvernul de la Praga a reinnoit contractele cu EADS si Bae-Systems-SAAB, si a decis sa doteze flota de aparare aeriana cu avioanele de lupta JAS- 39 Gripen.
andreea.melinte@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
