Retailerii şi guvernele din Europa sunt prinse în cea mai aprigă luptă legată de costurile mâncării din ultimii 50 de ani, strategii recurgând la măsuri de controlare a preţurilor în încercarea de a soluţiona cea mai severă criză a costurilor de trai dintr-o generaţie, scrie Financial Times.
Deşi ieftinirea energiei diminuează presiunile inflaţioniste generale, creşterea costurilor alimentelor a continuat să accelereze, determinând intervenţii pe pieţe din ce în ce mai neconvenţionale din partea politicienilor care încearcă să domolească nemulţumirea publicului.
Preţurile alimentelor au urcat cu 16,6% în UE până în aprilie, cu mult peste rata generală a inflaţiei de 8,1%. Unele dintre cele mai pronunţate scumpiri au fost consemnate la lapte integral (25%), ouă (22,7%) şi zahăr (54,9%).
„Nu am mai avut controale asupra preţurilor ca tipar general în lumea occidentală din aniii ’70“, arată Lars Jonung, economist suedez şi expert în controversatele măsuri de plafonare a preţurilor.
Statele din Europa Centrală şi de Est, cel mai puternic lovite de scumpiri, cum ar fi Ungaria şi Croaţia, au luat măsuri de plafonare a preţurilor alimentelor esenţiale pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, care tind să-şi cheltuiască o parte mai mare din venituri pe alimente.
Totuşi, totul indică faptul că această măsură a eşuat în principalul său obiectiv, de a ieftini coşul de cumpărături de bază. Eşecul măsurii este reflectat într-un studiu pregătit de PwC pentru Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor Aeoc, care arată că inflaţia alimentară continuă să fie deosebit de ridicată în ambele ţări în pofida plafonării unor alimente de bază.
Guvernatorul băncii centrale maghiare Gyorgy Matolcsy a avertizat la rândul său că plafoanele duc la penurii şi la creşterea inflaţiei în condiţiile în care magazinele îşi compensează pierderile majorând preţurile altor produse. Un alt oficial care a evidenţiat eşecul măsurii de plafonare a preţurilor în Ungaria este noul şef al guvernului slovac. Reacţionând la propunerile formulate recent de unii politicieni locali pentru încetinirea inflaţiei, premierul Lajos Odor a remarcat că în cazul Ungariei este evident că plafoanele de preţ nu funcţionează, notează Portfolio.
Acesta a remarcat că, pe baza experienţei anterioare, nici reducerea TVA nu ar avea efect. „Poţi plafona preţul unui tip de lapte, însă coşul inflaţiei conţine o mulţime de tipuri“, a declarat la rândul său Peter Virovacz, analist ING Bank, pentru Financial Times.
Guvernul maghiar a introdus limitele de preţ pentru anumite produse alimentare anul trecut, administraţia Orban sperând că măsura va scădea povara inflaţiei alimentare, însă experţii sunt de acord că schema a dus la scumpirea altor alimente populare. Totuşi, guvernul a decis să menţină măsura până pe 30 iunie cel puţin, potrivit Daily News Hungary.
Pe lângă aceasta, administraţia Orban a introdus promoţii obligatorii în magazine. Recent, au apărut noi detalii legate de această schemă care va intra în vigoare pe 1 iulie.
Fiecare supermarket va trebui să posteze un anunţ la intrare şi pe site-ul web propriu cu privire la reducerile de preţuri.
Slovacia a anunţat în martie că preţurile a 400 de produse de bază comercializate la nivelul a opt dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri locale vor fi plafonate timp de trei luni. Şi guvernul sârb a decis la finalul anului trecut să introducă măsuri de plafonare a preţurilor unor produse de bază.
După ce a împins preţurile în jos prin reduceri de TVA, Polonia a ales, tot la finalul anului trecut, să introduceă măsuri de plafonare a acestora după exemplul Ungariei, iar Grecia a decis să subvenţioneze 10% din coşul alimentar al celor mai vulnerabile familii.
Ungurii, croaţii şi bulgarii încearcă să stăvilească scumpirile spectaculoase şi prin controale şi anchete pe diverse pieţe.
În economiile mai bogate ale Europei, Spania este una din mai multe ţări care au redus TVA-ul la alimente. Altele, ca Italia, sunt sub presiune să plafoneze costul unor produse iubite ca pastele, relatează Financial Times.
Franţa a negociat un acord cu supermarketurile pentru a oferi o selecţie de produse la cel mai scăzut preţ posibil.
Conform Bloomberg, ministrul francez al finanţelor Bruno Le Maire a anunţat că retailerii francezi îşi vor prelungi eforturile de a percepe cele mai mici preţuri posibile la unele alimente esenţiale cu trei luni pentru că inflaţia continuă să apese asupra gospodăriilor.
„Acordul este valabil până pe 15 iunie, dar evident îl vom prelungi cu încă trei luni pentru că vara este îndeosebi dificilă“, a declarat oficialul francez.
Retailerii europeni acuză însă că măsurile controversate îi forţează să vândă în pierdere, notează Financial Times.
Economiştii consideră că astfel de măsuri nu soluţionează problema inflaţiei alimentare ridicate. Un raport recent al Băncii Mondiale arată că sunt necesare intervenţii mai ţintite şi plase de siguranţă socială, măsurile de controlare a preţurilor distorsionând semnalele privind preţurile pentru consumatori şi producători.
Totuşi, economişii se tem că politicienii vor apela în continuare la astfel de măsuri indiferent de gradul de eficienţă al acestora. „Astfel de instrumente creează dependenţă“, avertizează economistul Lars Jonung.
