Reacţia iniţială de pe pieţe la loviturile aeriene ale Occidentului asupra rebelilor houthi care perturbă traficul comercial din Marea Roşie şi din mările alăturate a fost creşterea cotaţiilor petrolului şi ale acţiunilor companiilor de transport de mărfuri pe mare. Este un indicator a ceea ce înseamnă pentru economia europeană şi mondială un conflict prelungit sau mai mare pe una dintre cele mai aglomerate rute comerciale dintre Asia şi Europa. Preţurile ar creşte, dând energie mai multă inflaţiei din cauza căreia băncile centrale au ridicat dobânzile la niveluri record. Unii analişti se tem că ar putea veni un nou şoc energetic. De asemenea, creşte şi teama de impredictibilitate.
Cu loviturile anglo-americane asupra rebelilor houthi din Yemen, tensiunile din Orientul Mijlociu au căpătat noi dimensiuni. Militanţii susţinuţi de Iran au ameninţat cu noi atacuri asupra vapoarelor comerciale, iar occidentalii au arătat că sunt hotărâţi să-şi protejeze rutele comerciale maritime. Astfel, creşte riscul de extindere a conflictelor din regiune. Analiştii vorbesc de posibilitatea unui război regional în care sunt atrase şi SUA, deşi Washingtonul încearcă să-l evite.
Care poate fi impactul economic al persistenţei atacurilor militanţilor houthi asupra vapoarelor care trec prin Marea Roşie explică una din organizaţiile direct afectate, Camera de Transport Maritim din Cipru. Pentru că vapoarele sunt obligate să urmeze o rută mai lungă, care ocoleşte pe la sud continentul african, preţurile de transport au început deja să crească. „Va trebui să luăm în considerare că în ţările dependente puternic de importurile de materii prime, de gaze naturale, cereale, medicamente impactul va fi considerabil asupra vieţii de zi cu zi, asupra activităţii de afaceri, iar efectul se va multiplica“, spune pentru Reuters Thomas Kazakos, directorul general al Camerei de Transport Maritim.
Ciprul urmăreşte cu atenţie situaţia din Orientul Mijlociu deoarece are a treia flotă de vapoare ca mărime din Uniunea Europeană, după Malta şi Grecia. Rebelii houthi sunt un grup militant care a ocupat o mare parte a Yemenului într-un război civil care durează de ani de zile. Au ameninţat că atacă vapoare care au legătură cu Israelul sau care se îndreaptă spre Israel pentru a-şi arăta sprijinul faţă de islamiştii Hamas aflaţi sub asaltul armatei israeliene. Însă rebelii houthi au atacat şi vapoare care nu au legătură cu Israelul. Interesul armatorilor ciprioţi este ca atacurile asupra vaselor comerciale să înceteze cât mai grabnic. Dar rebelii houthi nu sunt simple bande de piraţi, sunt o organizaţie militară susţinută de Iran, o ţară care face parte din ceea ce se conturează a fi o „axă a răului“, alături de Rusia şi Coreea de Nord.
Guvernul iranian şi regimul dictatorial nord-coreean ajută cu armament Rusia în războiul acesteia contra Ucrainei. În pregătirea războiului, Moscova a manipulat preţurile gazelor naturale destinate statelor europene, creând astfel baza crizei preţurilor energiei din Europa şi a valului de inflaţie care nu s-a destrămat nici până în prezent. Acum cresc preţurile petrolului. Cotaţiile au crescut vineri cu peste 3%. Traderii iau în considerare temerile de un conflict mai mare în Orientul Mijlociu, scrie Financial Times. Bjarne Schieldrop, analist la SEB, a avertizat că loviturile aeriene anglo-americane din Yemen ar putea încuraja Iranul să răspundă. „Teama pe piaţa petrolului este de o cale cu impredictibilitate în creştere pe care, la un moment dat, livrările de petrol vor fi pierdute.“
Susannah Streeter, strateg la Hargreaves Lansdown, vorbeşte pentru Reuters de scenarii făcute de guvernul Marii Britanii care sugerează că acesta ia în considerare o scumpire cu 10 dolari a petrolului dacă persistă criza din Marea Roşie. De asemenea, gazele naturale s-ar scumpi cu 25%.
„Deşi este foarte neclar ce traiectorie vor avea preţurile energiei, în special având în vedere perturbarea comerţului şi încetinirea economiei mondiale, riscurile de creştere a preţurilor vor fi monitorizate îndeaproape de băncile centrale. Cu marii producători şi retaileri avertizând cu privire la întârzieri semnificative ale livrărilor de produse şi componente, preţurile unei game largi de bunuri riscă să crească din nou“, a explicat Streeter.
Potrivit Casei Albe, prin Marea Roşie în mod normal trece 15% din comerţul mondial maritim, inclusiv 8% din cel cu cereale, 12% din cel cu petrol şi 8% din cel cu gaze naturale lichefiate. Vincent Clerc, CEO-ul companiei de transport naval Maersk, a spus pentru BBC că „perturbările semnificative“ din comerţul global sunt simţite deja de consumatorul final.
Mai multe companii au anunţat sau prevăd perturbări ale activităţii lor din cauza escaladării tensiunilor din Marea Roşie. Tesla şi-a suspendat cea mai mare parte a producţiei de maşini de la uzina din Berlin. Şeful de la Tesco a avertizat că pot veni scumpiri în magazinele sale. Ikea crede că i-ar putea fi afectat lanţul de aprovizionare, iar Danone a spus că timpul de tranzit a crescut. Între timp, Franţa şi-a trimis nave de patrulare în Marea Roşie, prioritară fiind apărarea vapoarelor franceze. India are deja o prezenţă navală militară în aceste ape pentru a-şi proteja vapoarele comerciale.
