Printre noile puteri ale fondului de urgenţă al Uniunii Europenes-ar putea număra şi posibilitatea achiziţiei de obligaţiuniguvernamentale şi cea de a face injecţii de lichiditate în cadrulbăncilor comerciale, conform declaraţiilor lui Juergen Stark,membru al conducerii Băncii Centrale Europene, scrie Bloomberg.
"Îmi pot imagina că EFSF va recapitaliza băncile sau că vacumpăra obligaţiuni, însă totul va trebui decis la nivel politic",a spus Stark.
În cazul Greciei, care anul trecut a fost forţată de investitorisă apeleze la un ajutor financiar extern de 110 mld. euro, fondular putea fi folosit pentru a răscumpăra obligaţiuni ale guvernuluide la Atena în valoare de zeci de miliarde de euro.
"Există mai multe scenarii, însă odată ce negocierile privindfondul permanent de urgenţă vor fi finalizate, lucrurile se vormişca mai repede", a declarat un oficial european. FacilitateaEuropeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF), care beneficiază deun rating AAA din partea agenţiilor americane Fitch, S&P şiMoody's, s-ar putea împrumuta ieftin de pe pieţele internaţionalepentru ca ulterior să redirecţioneze banii către ţări precumGrecia.
"Nimic nu a fost decis încă. Este necesară existenţa unuiconsens pentru EFSF, iar Germania, precum şi alte state nu şi-aufăcut încă publice intenţiile în acest sens. Lucrurile vor devenimai clare la summitul european din martie", a spus un alt oficialeuropean.
În prezent, Grecia nu se mai poate împrumuta de pe piaţă, lunatrecută randamentele cerute de investitori pentru a cumpăraobligaţiunile emise de Atena atingând un maxim de 12,5%. Chiar dacăemisiunile de obligaţiuni ale Portugaliei şi Spaniei s-au realizatcu succes şi randamentul obligaţiunilor greceşti a coborât ulteriorpână la 11,3%, nivelul este în continuare nesustenabil pentruAtena.
Cu ajutorul EFSF, Grecia ar putea contracta împrumuturi subdobânda de 5% pe care este nevoită să o plătească acum pentrufondurile de 110 miliarde de euro de la FMI şi UE.
Conform scenariului, Atena ar urma să îşi răscumpere şi săretragă de pe piaţă obligaţiuni în valoare de 50 de miliarde deeuro, deţinute acum de Banca Centrală Europeană. BCE a cumpărataceste titluri cu un discount semnificativ, plătind pe ele circa70% din valoarea nominală.
Avantajul Greciei este că va cumpăra aceste titluri la preţul pecare l-a plătit BCE, ci nu la valoarea nominală, ceea ce îi vapermite să îşi reducă cu 15 miliarde de euro datoria publică ce seridică la circa 300 de miliarde de euro.
Datoria Greciei se estimează că va ajunge în 2013 la 158% dinPIB. Cea mai mare parte a datoriei este deţinută de băncile şi defondurile de pensii din Grecia, dar şi de instituţii financiare dinFranţa şi Germania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
