Grecia poate şterge o parte din datoriile de 300 mld. euro cu ajutorul fondului european de urgenţă

Printre noile puteri ale fondului de urgenţă al Uniunii Europene s-ar putea număra şi posibilitatea achiziţiei de obligaţiuni guvernamentale şi cea de a face injecţii de lichiditate în cadrul băncilor comerciale, conform declaraţiilor lui Juergen Stark, membru al conducerii Băncii Centrale Europene, scrie Bloomberg.

"Îmi pot imagina că EFSF va recapitaliza băncile sau că va cumpăra obligaţiuni, însă totul va trebui decis la nivel politic", a spus Stark.

În cazul Greciei, care anul trecut a fost forţată de investitori să apeleze la un ajutor financiar extern de 110 mld. euro, fondul ar putea fi folosit pentru a răscumpăra obligaţiuni ale guvernului de la Atena în valoare de zeci de miliarde de euro.

"Există mai multe scenarii, însă odată ce negocierile privind fondul permanent de urgenţă vor fi finalizate, lucrurile se vor mişca mai repede", a declarat un oficial european. Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF), care beneficiază de un rating AAA din partea agenţiilor americane Fitch, S&P şi Moody's, s-ar putea împrumuta ieftin de pe pieţele internaţionale pentru ca ulterior să redirecţioneze banii către ţări precum Grecia.

"Nimic nu a fost decis încă. Este necesară existenţa unui consens pentru EFSF, iar Germania, precum şi alte state nu şi-au făcut încă publice intenţiile în acest sens. Lucrurile vor deveni mai clare la summitul european din martie", a spus un alt oficial european.

În prezent, Grecia nu se mai poate împrumuta de pe piaţă, luna trecută randamentele cerute de investitori pentru a cumpăra obligaţiunile emise de Atena atingând un maxim de 12,5%. Chiar dacă emisiunile de obligaţiuni ale Portugaliei şi Spaniei s-au realizat cu succes şi randamentul obligaţiunilor greceşti a coborât ulterior până la 11,3%, nivelul este în continuare nesustenabil pentru Atena.

Cu ajutorul EFSF, Grecia ar putea contracta împrumuturi sub dobânda de 5% pe care este nevoită să o plătească acum pentru fondurile de 110 miliarde de euro de la FMI şi UE.

Conform scenariului, Atena ar urma să îşi răscumpere şi să retragă de pe piaţă obligaţiuni în valoare de 50 de miliarde de euro, deţinute acum de Banca Centrală Europeană. BCE a cumpărat aceste titluri cu un discount semnificativ, plătind pe ele circa 70% din valoarea nominală.

Avantajul Greciei este că va cumpăra aceste titluri la preţul pe care l-a plătit BCE, ci nu la valoarea nominală, ceea ce îi va permite să îşi reducă cu 15 miliarde de euro datoria publică ce se ridică la circa 300 de miliarde de euro.

Datoria Greciei se estimează că va ajunge în 2013 la 158% din PIB. Cea mai mare parte a datoriei este deţinută de băncile şi de fondurile de pensii din Grecia, dar şi de instituţii financiare din Franţa şi Germania.