Cele mai recente date economice arată că Germania pare că rezistă valului încetinirii globale, în timp ce alte state anunţă noi măsuri de austeritate sau înregistrează scăderi economice, ceea ce temperează temerile că principalul motor economic al Europei va intra într-un picaj abrupt care ar putea amplifica turbulenţele create de criza datoriilor din zona euro.
În luna august, rata şomajului din Germania s-a menţinut la minimul ultimelor două decenii, de 7%. În iulie, comenzile pentru utilaje grele au crescut cu 9%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, scrie The Wall Street Journal.
Veştile sunt cu siguranţă încurajatoare, în condiţiile în care Fondul Monetar Internaţional a înrăutăţit proiecţia de creştere economică a SUA de la 2,5% la 1,6% pentru acest an, potrivit unui document obţinut de agenţia italiană ANSA. Pentru zona euro, estimarea a fost diminuată de la 2% la 1,9%. Prognoza privind creşterea economică din Franţa a fost redusă, de asemenea, de la 2,1% la 1,8%. În schimb, proiecţia pentru Germania a fost menţinută la 3,2%.
Un declin al economiei germane, care are o pondere de o treime în cea a zonei euro, ar înrăutăţi situaţia celorlalte state din regiune, printre care pieţe importante de export precum Italia şi Spania, ţări luate în colimatorul pieţelor pentru problemele lor economice şi financiare. Slăbirea economiei germane ar face de asemenea pentru cancelarul Angela Merkel dificil de justificat scoaterea de la buget a unor fonduri de miliarde de euro pentru salvarea Greciei, Irlandei şi Portugaliei.
În ultimele săptămâni, o serie de date economice au alimentat temeri că revenirea economică este frânată în Germania. PIB-ul ţării a crescut cu doar 0,5% în ritm anual în trimestrul doi, iar şondajele de opinie arată că economia şi-a pierdut din forţă. "Creşterea s-ar putea să nu fie explozivă, dar este stabilă. Economia germană dă dovadă de flexibilitate", spune Michael Heise, economist-şef la Allianz.
Flexibilitatea constă în aceea că angajatorii şi angajaţii se înţeleg adesea să modifice salariile şi programul de lucru pentru a răspunde unor scăderi neaşteptate ale cererii. În perioada 2008-2009, la apogeul crizei economice globale, aceste înţelegeri au prevenit reducerile de personal.
Economii importante precum Elveţia şi Canada sunt lovite de încetinirea globală
Rezistenţa Germaniei pare surprinzătoare în contextul în care încetinirea economiei globale a făcut prima victimă, Canada, a zecea mare economie a lumii.
Economia Canadei a scăzut în trimestrul doi pentru prima dată de la recesiunea din urmă cu doi ani, cu 0,4% în ritm anual, aprecierea dolarului canadian impulsionând importurile şi reducând exporturile, în timp ce dezastrele naturale au generat întreruperi în producţia de energie şi automobile, scrie Bloomberg. De asemenea, economia Elveţiei a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai slabă evoluţie din 2009, cu o creştere de 0,4% în raport cu primele trei luni. Economia urmează să frâneze şi în trimestrul al treilea, exporturile resimţind impactul aprecierii puternice a francului şi al încetinirii economiei mondiale, scrie Reuters. PIB-ul elveţian a avansat cu 2,3% în trimestrul al doilea comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Portughezii se pregătesc de noi runde de austeritate, iar britanicii contemplă noi măsuri de stimulare economică.
În Portugalia, guvernul a averizat că populaţia ar trebui să se aştepte de anul viitor la noi măsuri de austeritate, concentrate pe creşterea taxelor. Aceste măsuri presează o economie care deja scade, dar măresc şansele ca bugetul să se reechilibreze până în 2015. Guvernul estimează că economia se va contracta cu 2,3% anul acesta şi cu 1,7% anul viitor. Şomajul ar trebui să atingă pragul de sus, de 13,2%, anul viitor.
În Marea Britanie, Camera de Comerţ a redus prognoza de creştere economică pentru anul acesta de la 1,3% la 1,1%.
De asemenea, unii oficiali ai Băncii Angliei fac presiuni pentru ca instituţia şi celelalte bănci centrale occidentale să stimuleze şi mai mult economia prin cumpărarea de active, scrie The Guardian.
În Franţa, sondajele de opinie arată că tot mai mulţi francezi devin îngrijoraţi de puterea lor de cumpărare pe termen scurt, notează Les Echos.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
