Recesiunile economice din ultimele patru decenii au fost precedate de creşterea bruscă a preţului petrolului, iar criza din Irak, al doilea cel mai mare producător de petrol din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), a dus rapid cotaţia ţiţeiului Brent la maximul ultimelor nouă luni, ceea ce trezeşte temeri că dacă preţurile vor continua să urce în acelaşi ritm, economiile vor avea de suferit.
Fiecare creştere de zece dolari a preţul barilului de ţiţei taie 0,2 puncte procentuale din avansul economiei mondiale, scrie Bloomberg, care citează calcule general acceptate de economişti. Preţul petrolului Brent a crescut cu aproape zece dolari de la minimul acestui an atins în aprilie. Unii analişti consideră că pragul de pericol pentru economia globală este un preţ al petrolului de 120 de dolari pe baril.
Gruparea teroristă Stat Islamic în Irak şi Levant (ISIS) a preluat în ultimele săptămâni controlul unora dintre cele mai importante rafinării din ţară, printre care şi cea mai mare, iar marile companii occidentale precum ExxonMobil şi British Petroleum, care exploatau petrol în acele zone, şi-au evacuat o parte din angajaţi.
„Nu există îndoială că, dincolo de un anumit punct, preţurile mai mari ale petrolului vor deveni o constrângere majoră asupra activităţii economiei la nivel mondial, în special în cazul în care preţul reflectă mai degrabă problemele de aprovizionare decât cererea dinamică“, a explicat Julian Jessop, economist la firma britanică de consultanţă Capital Economics.
Întreruperea furnizării de petrol din Irak ar putea crea un efect în cascadă asupra preţului petrolului, deja aproape la 110 dolari pe barili. Preţul record de 140 dolari pe barili înregistrat în vara anului 2008 a fost un element cheie al izbucnirii crizei economice globale, scrie The Huffington Post.
Capturarea oraşelor Mosul, unul dintre cele mai mari din Irak, şi Tikrit de către insurgenţii islamişti ar putea duce la formarea unor noi alianţe în regiune şi chiar la formarea unui nou stat. Grupului ISIS i s-au alăturat foşti membri Baathist, care au fost loiali lui Saddam Hussein, dar şi grupurile şi triburile care se opun premierului irakian Nouri al-Maliki, scrie agenţia Thomson Reuters.
Un paradis al teroriştilor
Probabil cel mai pesimist scenariu ar fi ca extremiştii islamişti să-şi consolideze poziţiile în Siria şi Irak, unde vor avea o bază sigură pentru planificarea atentantelor teroriste, avantaj de care nu s-au mai bucurat de când al-Qaeda i-a convocat în Afganistan pentru a plănui atentantele din septembrie 2001, scrie CBSNews.
Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 în New York au avut impact semnificativ asupra pieţelor, în special asupra celor americane.
Bursele de acţiuni din New York au rămas închise până pe 17 septembrie, iar când s-au deschis, indicele Dow Jones a picat cu 7,1%, nivel record pentru o zi. Până la sfârşitul săptămânii Dow Jones a coborât cu 14,3%, cea mai mare scădere pe o perioadă de o săptămână din istoria de până atunci, depăşită doar în 2008 în timpul crizei financiare mondiale.
Efectele negative au fost concentrate mai ales în sectorul de export. Primăria newyorkeză a estimat daunele suferite de World Trade Center la aproape 30 miliarde de dolari, iar PIB-ul oraşului a scăzut cu 27,3 miliarde de dolari în ultimele trei luni ale anului 2001 şi în tot anul 2002. Creşterea economiei americane, cea mai mare din lume, a încetinit de la 4% în 2000 la 0,9% în 2001 şi la 1,7% în 2002.
Preşedintele american Barrack Obama a avertizat că orice întrerupere a exporturilor de petrol din Orientul Mijlociu ar avea consecinţe drastice pentru economia americană.
„Piaţa petrolului la nivel mondial reacţionează la orice instabilitate din Orientul Mijlociu. Trebuie să ne asigurăm că dacă vor fi întreruperi ale livrărilor din Irak, ceilalţi producători din Golful Persic vor putea să preia producţia“, a adăugat liderul american.
Reacţiile din regiune sunt ostile întrucât Arabia Saudită şi aliaţii suniţi îl denunţă pe Maliki pentru alianţa cu statul şiit Iran şi consideră că Iranul, cu ajutorul aliaţilor, vrea să construiască un stat şiit din Iran prin Siria şi până în Liban. Un oficial iranian de rang înalt a spus că ideea se discută în conducerea Republicii Islamice dar momentan Iranul va trimite doar consilieri şi arme şi nu trupe armate vecinilor săi pentru a îl ajuta pe Maliki. Turcia probabil nu va interveni militar în Irak întrucât doreşte să-şi menţină stabilitatea internă şi să îşi consolideze graniţele iar kurzii cel mai probabil nu vor răspunde apelului de ajutor din partea Baghdadului de a trimite trupe, consideră experţii regionali.
