Business Internaţional

Franţa a devenit principalul aliat al SUA în acţiunea militară contra Siriei, dar ordinul de atac se amână

Premierul britanic David Cameron (stânga) a pierdut votul în parlament pentru acţiunea militară din Siria, astfel încât preşedintele american Barack Obama (dreapta) a rămas cu Franţa ca partener principal. AFP/Mediafax Foto

Premierul britanic David Cameron (stânga) a pierdut votul în parlament pentru acţiunea militară din Siria, astfel încât preşedintele american Barack Obama (dreapta) a rămas cu Franţa ca partener principal. AFP/Mediafax Foto

Autor: Andrei Cîrchelan, Valentin Vidu - Mediafax

01.09.2013, 20:20 716

Preşedintele american Barack Obama a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că a decis lansarea unor atacuri „limitate ca timp şi amploare“ împotriva regimului preşe­dintelui sirian Bashar al-Assad, pentru că a comis un atac cu arme chimice, însă va trece decizia de lansare a atacului prin Congres. Obama, care a obţinut susţinerea Franţei dar a pierdut-o pe cea a Marii Britanii în această operaţiune, a subliniat că ar putea să dea ordinul de atac şi fără să consulte forul legislativ, însă nu o va face.

„Chiar dacă am puterea să lansez această acţiune militară fără autorizarea specifică a Congresului, ştiu că ţara noastră va fi mai puternică dacă urmăm această cale şi că acţiunile noastre vor fi mai eficiente“, a apreciat Obama.

Trecerea deciziei de atac prin Congres, care este în vacanţă până pe 9 septembrie, îi oferă timp preşedintelui american să caute susţinere internaţională în acţiunile împotriva regimului de la Damasc. În acelaşi timp, premierul britanic David Cameron ar putea căuta un nou vot în parlament pe tema acţiunii militare.

Franţa a fost propulsată în poziţia de principal aliat al Statelor Unite în dosarul sirian, după retragerea Marii Britanii, unde parlamentul a votat săptămâna aceasta împotriva unei intervenţii armate.

Atacul chimic din Siria a provocat moartea a 1.429 de persoane, dintre care 426 de copii, potrivit infor­maţiilor obţinute de serviciile de informaţii americane, a anunţat vineri secretarul de stat american John Kerry, citat de AFP.

Potrivit unui raport al serviciilor de informaţii americane, difuzat de Casa Albă şi care se sprijină pe surse „multiple“, guvernul lui Bashar al-Assad a recurs la gaz neurotoxic în acest atac, fiind „foarte improbabil“ ca acesta să fi fost comis de rebeli, menţionează sursa citată.
 

Cum a rămas Marea Britanie pe dinafară

Parlamentul britanic a decis la sfârşitul săptămânii trecute că forţele armate ale ţării nu vor participa la acţiunile militare împotriva Siriei. În contextul în care premierul britanic David Cameron este cunoscut ca un susţinător al intervenţiei militare, votul parlamentului este cea mai spectaculoasă înfrângere suferită de acesta până în prezent, potrivit cotidianului Financial Times.

Preşedintele american Barack Obama arătase că doreşte un răspuns militar rapid în urma presupusului atac chimic din Siria, înainte ca indignarea globală să dispară, iar liderul sirian Bashar al-Assad să îşi poată pregăti apărarea. Se discutase posibilitatea unui atac cu rachete de croazieră la sfârşitul săptămânii. În acest context, Cameron a trebuit să obţină foarte rapid aprobarea parlamentului. El a convocat parlamentul joi, cu 48 de ore înainte de ceea ce părea începutul atacului. Înainte de vot însă, secretarul general al ONU Ban Ki-moon a anunţat că inspectorii ONU din capitala siriană Damasc mai au nevoie de patru zile pentru a îşi încheia misiunea. Ed Miliband, liderul principalului partid britanic de opoziţie, a anunţat în acest context că nu va susţine o moţiune pentru acţiuni militare atâta timp cât inspectorii ONU sunt în Siria sau înainte ca ONU să vadă raportul inspectorilor. Ulterior, o a doua variantă a moţiunii, propusă în aceeaşi zi, a fost respinsă din nou de Miliband. În cele din urmă, votul care a respins moţiunea a venit în urma unei dezbateri între Miliband şi Cameron.

Situaţia creată de votul parlamentului ridică semne de întrebare asupra rolului Marii Britanii în politica globală şi asupra viitorului „relaţiei speciale“ pe care britanicii o au cu Statele Unite ale Americii.

Moţiunea guvernului britanic pentru intervenţie militară în Siria a fost respinsă de parlament cu 285 voturi contra şi 272 voturi pro. În acelaşi timp, sondajele de opinie britanice arată că aproape două treimi dintre britanici se opun unei acţiuni militare în Siria.
 

Putin cere SUA dovada că regimul de la Damasc, şi nu rebelii sirieni, a folosit arme chimice

Preşedintele rus Vladimir Putin a calificat în weekend drept o „absurditate totală“ acuzaţiile privind utilizarea armelor chimice de către Siria şi a cerut Statelor Unite să prezinte proba unei eventuale implicări a regimului sirian, relatează AFP.

„Forţele siriene sunt în ofensivă şi încercuiesc opoziţia în mai multe regiuni. În aceste condiţii, oferirea unui pretext celor care îndeamnă la o intervenţie armată ar fi o absurditate totală“, le-a spus Putin unor jurnalişti la Vladivostok, răspunzând unei întrebări despre presupusa folosire a armelor chimice de către regimul sirian.

Preşedintele rus a îndemnat Washingtonul să prezinte probele, subliniind că „interceptarea unor conversaţii oarecare nu poate servi ca bază pentru luarea unor decizii fundamentale ca recurgerea la forţă împotriva unui stat suveran“.

„Cu privire la poziţia prietenilor noştri americani, care afirmă că trupe guvernamentale (siriene) au folosit (...) arme chimice şi spun că au probe, ei, bine, să le arate anchetatorilor ONU şi Consiliului de Securitate“, a spus Putin. „Dacă nu o fac, înseamnă că nu există“, a adăugat el. Aceasta este prima reacţie publică a lui Putin faţă de raportul serviciilor americane de informaţii care acuză regimul preşedintelui Bashar al-Assad că a folosit arme chimice.

La rândul ei, Moscova acuză rebelii că au folosit arme chimice cu scopul de a discredita guvernul.

Rusia, care susţine regimul de la Damasc de la începutul conflictului, în urmă cu doi ani şi jumătate, a blocat până în prezent orice decizie în Consiliul de Securitate al ONU care ar viza lansarea unei acţiuni militare împotriva preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
 

Presa de stat siriană anunţă „retragerea“ americanilor, armata siriană este „cu degetul pe trăgaci“

Decizia preşedintelui american de a căuta aprobarea Congresului înaintea unui atac în Siria a fost prezentată de cotidianul sirian de stat Al-Thawra drept „începutul unei retrageri americane istorice“, potrivit CBS News.

Potrivit cotidianului sirian, ezitarea administraţiei americane în acţiunile militare împotriva Siriei au la bază „senzaţia de înfrângere implicită şi de dispariţie a aliaţilor“ cu care s-ar confrunta americanii.

Între timp, armata siriană „este mobilizată, ea are degetul pe trăgaci“, a declarat sâmbătă pentru televiziunea de stat premierul sirian Wael al-Halaqi, relatează AFP.

Într-o declaraţie scrisă, difuzată de postul oficial, el adaugă că „armata este pregătită să facă faţă tuturor provocărilor şi tuturor scenariilor“.

În contextul în care ultimii observatori ai ONU au părăsit sâmbătă dimineaţa ţara, autorităţile siriene au oferit asigurări că se pregătesc să fie vizate şi să reacţioneze faţă de atacuri aeriene americane.

Un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de securitate siriene a declarat sâmbătă dimineaţa pentru AFP că se aşteaptă „la o agresiune în orice moment“ şi a repetat că ţara este „pregătită să riposteze tot în orice moment“.

„Această agresiune (occidentală) nejustificată nu va avea loc fără o ripostă“, a adăugat acest oficial. Susţinătorii atacurilor apără „o cauză rea, care nu are nimic de a face nici cu morala şi nici cu dreptul internaţional“, a apreciat el.

 

Ponta: Guvernul, solidar cu statele care au cerut respectarea dreptului internaţional în Siria

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că guvernul a luat act de dovezile prezentate privind comiterea unor crime împotriva umanităţii în Siria, „cu ştiinţa autorităţilor guvernamentale“, acte pe care Executivul român le condamnă ferm şi fără niciun fel ezitare.

„E de datoria guvernului României de a fi în totalitate solidar cu statele care au solicitat şi impun respectarea dreptului internaţional. Asta înseamnă că vom rămâne prin toate instituţiile noastre - deciziile se iau în CSAT, cu informarea Parlamentului - în contact cu partenerii europeni şi internaţionali şi vom fi în perioada imediat următoare în contact şi în coordonare. Vom acţiona în consecinţă“, a spus Ponta.

El a menţionat, răspunzând unei întrebări, că nu s-a consultat cu preşedintele Traian Băsescu în legătură cu situaţia din Siria. „Nu, în mod sigur cu prima ocazie, în cazul unei întâlniri în CSAT, vom exprima cu toţii poziţia guvernului. Deciziile se iau conform legii în CSAT şi în anumite circumstanţe, cu informarea şi aprobarea Parlamentului“, a adăugat Ponta. El a arătat că nu a fost informat până în acel moment despre o convocare a CSAT. Liviu Dădăcuş

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 2.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO