Fermierii germani au avut un an deosebit de bun, chiar dacă inflaţia, criza energetică şi penuria de îngrăşăminte au dus la creşterea costurilor, a incertitudinilor şi au adus o criză a costului vieţii fără precedent în UE. Dar dacă fermierii au profitat de problemele de pe pieţe este o dezbatere deschisă.
Crizele din economie au câştigători şi pierzători. Criza inflaţionistă din prezent, a creşterilor de preţuri şi de costuri scăpate de sub control, loveşte în primul rând în venitul celui care cumpără, al gospodăriei. La capătul celălalt sunt producătorii, intermediarii şi vânzătorii finali, cei care fac preţurile.
Criza actuală de prea multă inflaţie a fost descrisă şi ca greedflaţie deoarece profiturile anumitor companii, cum ar fi producătorii de energie, traderii de materii prime şi retailerii, au crescut în această perioadă mai mult decât salariile. Pe de altă parte, în UE s-a scris mult despre cum costurile din ce în ce mai mari, cu nutreţurile, cu îngrăşămintele, cu energia, cu carburanţii sau cu forţa de muncă, afectează activitatea şi afacerile producătorilor din agricultură.
Însă cele mai recente date ale ministerului agriculturii din Germania arată că pentru fermele din această ţară anul financiar 2021-2022 este cel mai bun din ultimul deceniu, scrie Euractiv. Guvernul a ţinut să sublinieze că performanţa deosebită nu înseamnă că sectorul a profitat de pe urma crizelor provocate de războiul pornit de Rusia în Ucraina. Germania este una din pricipalele forţe agricole ale Uniunii Europene, fiind producător, procesator şi exportator, atât de cereale cât şi de produse de la animale şi din carne. Guvernul a hotărât să dea o atenţie şi mai mare agriculturii, cu gândul să facă din Germania o superputere mondială agricolă, după ce planurile de a face industria mai competitivă cu ajutorul gazelor ieftine ruse s-au prăbuşit în contextul invaziei ruseşti din Ucraina.
În acest mediu, în anul financiar 2021-2022 (perioada iulie 2021 – iunie 2022) veniturile din agricultură au căpătat o traiectorie „clar pozitivă“ după câţiva ani de stagnare, se arată în analiza ministerului agriculturii. Venitul pe cap de lucrător a crescut cu o treime, la 43.500 de euro, faţă de perioada similară a anului financiar anterior. Acesta este de departe cel mai bun rezultat din ultimul deceniu. Principalul motiv al creşterii este „avansul puternic“ al preţurilor de producător pe care fermierii le-au putut obţine pentru multe din produsele agricole pe care le vând.
Avansul a fost atât de puternic încât a compensat creşterea costurilor de input precum cele cu îngrăşămintele şi nutreţurile. „Sunt veşti chiar foarte bune pentru aceste vremuri de criză“, a exclamat Ophelia Nick, un secretar de stat pentru agricultură. Profiturile producătorilor de lapte sau de alte produse animale au crescut cu 60%, iar cele ale producătorilor de cereale s-au majorat cu 40%. Atacurile ruseşti din Ucraina au perturbat întreaga piaţă agricolă europeană, împingând în sus preţurile. În Germania, în general, preţurile de producător au urcat cu o cincime de la începerea războiului în februarie 2022 şi până în februarie 2023.
Cele mai mari scumpiri au fost observate la produse exportate în cantităţi mari de Ucraina, cum ar fi grâul şi orzul, dar şi seminţe oleaginoase. Ophelia Nick a explicat că în cazul acestor mărfuri veniturile fermelor au crescut datorită preţurilor de producător mai mari şi a recoltei stabile. În aceste condiţii, nu este de mirare că optimismul agricultorilor germani este în creştere. Acest lucru a fost constatat de un sondaj-barometru al Asociaţiei Fermierilor cu date pentru ianuarie. Fermierii sunt încântaţi mai ales de creşterea preţurilor laptelui, grâului şi seminţelor de rapiţă.
Ophelia Nick, din partea ecologiştilor, apreciază că rezultatele financiare deosebit de bune nu arată că sectorul profită de pe urma crizelor, suprapunerea perioadei excelente cu războiul fiind doar o coincidenţă.
Din contră, fermele au fost ajutate şi au învăţat să îndure condiţiile adverse, spre exemplu prin reducerea utilizării de îngrăşăminte chimice. La recoltele mari au contribuit şi condiţiile meteo favorabile. Anul financiar 2021/2022 a fost bun în special pentru companiile agricole mari, care au resurse mai multe, putere de negociere mai mari şi îşi permit să facă economii la scară mai mare. Germania este unul din principalii producători de grâu din UE. Într-un an tipic de dinainte de război, cum ar fi 2019, producţia de grâu moale s-a situat la 23 milioane tone. În sezonul 2019/2020, exporturile de grâu obişnuit s-au dus la 5,4 milioane tone, arată datele Comisiei Europene. Acestea fluctuează de la an la an, iar livrările din perioada analizată au fost mai mari ca de obicei. În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, producţia a ajuns la 11 milioane tone de grâu, exporturile fiind de 3,3 milioane tone. Spre comparaţie, România a produs 10,3 milioane tone şi a exportat 5,4 milioane tone de grâu, având cea mai mare pondere a exporturilor în producţie dintre aceste state. Aceasta înseamnă că în Germania o parte mai mare din producţie se duce către consumul intern (populaţia Germaniei este de patru ori mai numeroasă decât cea a României) şi mai ales către procesare. În perioada iulie 2022-aprilie 2023, Germania a importat doar 3.000 de tone de făină de grâu, în timp ce România a adus din străinătate 35.400 de tone. Germania a exportat în schimb 28.000 de tone de făină, iar România doar 4.400 de tone.
