De la războiul comercial cu China şi problemele de pe piaţa muncii din Mexic, “domnia” lui Donald Trump va genera noi riscuri pentru economia mondială deja fragilă.
Pentru că victoria în alegeri a republicanului miliardar spulberă speranţele legate de încheierea Acordului de Parteneriat Trans-Pacific (TPP), China urmăreşte un acord comercial Asia-Pacific. În Europa, succesul lui Trump riscă să le dea energii noi populiştilor din Italia, Austria, Olanda, Franţa şi Germania, ţări în care sunt programate alegeri sau referendumuri în decurs de mai puţin de un an.
Mexicul, una din marile economii emergente ale lumii, are cel mai mult de pierdut din cauza noului preşedinte republican. Trump a declarat că dacă nu poate renegocia Nafta, va retrage SUA din acord. Acesta a ameninţat să impună un tarif de 35% pe unele bunuri mexicane, scrie The Guardian.
În plus, Trump a declarat că-i va trimite acasă pe imigranţii ilegali care trăiesc şi muncesc în America, dintre care se estimează că 5 milioane sunt mexicani. Impactul unor astfel de politici asupra economiei mexicane ar fi unul profund. Comerţul dintre SUA şi Mexic ar încetini, s-ar închide fabrici, fluxul investiţiilor străine directe s-ar reduce dramatic, iar milioane de muncitori repatriaţi ar trebui absorbiţi de piaţa mexicană. Consumatorii americani ar înregistra majorări de preţuri la unele bunuri.
Mexicul nu este singura ţară central-americană ameninţată. Claudia Calich, manager la M&G, spune că sumele trimise în ţară de cei care lucrează ilegal în SUA reprezintă 5,6%, 8% şi respectiv 13,2% din PIB pentru economiile Guatemalei, El Salvador şi Honduras.
În ceea ce priveşte China, atitudinea lui Trump nu putea fi mai clară. Acesta îi va cere secretarului Trezoreriei să catalogheze China drept un manipulator monetar, va lansa acţiuni împotriva Beijingului la WTO şi ar putea impune un tarif de 45% pe importurile chineze în SUA pentru a ajuta companiile americane.
SUA reprezintă cea mai mare piaţă individuală pentru exporturile chineze, cu aproximativ 20% din total. Ar exista riscul ca o politică agresivă a Americii în domeniul comerţului să genereze o încetinire dramatică a economiei chineze şi pierderea de locuri de muncă în sectorul manufacturier.
În faţa acestei posibilităţi, Beijingul ar avea două alternative. Ar putea adopta o atitudine mai temperată, promiţând să-şi crească investiţiile directe în SUA, cel mai probabil însă China va adopta o poziţie mai agresivă. Beijingul nu duce lipsă de arme economice, acumulând un stoc uriaş de titluri americane de trezorerie în ultimii ani. Un război comercial direct, în care China impune tarife pe exporturile americane, nu poate fi exclus de asemenea.
China urmăreşte un acord comercial Asia-Pacific
În urma victoriei lui Trump nu va mai exista niciun TPP, ceea ce ar avea drept consecinţă o încetinire a creşterii în întreaga Asie în condiţiile slăbirii exporturilor şi investiţiilor. Japonia, care rămâne în pragul deflaţiei, pare să fie cea mai ameninţată, însă nu este singura îngrijorată de impactul lui Trump.
În termeni geopolitici, China va avea oportunitatea de a-şi spori influenţa în regiune. China va căuta susţinere pentru crearea unei zone comerciale libere Asia-Pacific dominată de Beijing în cadrul unui summit regional organizat în Peru către sfârşitul acestei luni, au anunţat oficialii chinezi, după ce victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA a spulberat orice speranţă legată de încheierea unui acord de comerţ liber iniţiat de Statele Unite, scrie Reuters.
În timpul campaniei sale electorale, Trump a adoptat o atitudine protecţionistă cu privire la comerţ şi a caracterizat TPP (Trans-Pacific Partnership) iniţiat de preşedintele Barack Obama drept un „dezastru“.
Astfel, există puţine şanse acum ca acesta să fie supus votului în Washington înainte de luna ianuarie.
Obama gândise TPP, care excludea China, ca parte a eforturilor de a scrie regulile comerciale din Asia înainte ca Beijingul să poată face acest lucru, stabilind dominaţia economică americană în regiune.
Ministrul adjunct de externe din China, Li Baodong, a avertizat recent cu privire la avansul protecţionismului şi a declarat că regiunea are nevoie de un acord de comerţ liber cât mai curând posibil.
China a propus FTAAP (Free Trade Area of the Asia Pacific) şi RCEP (Regional Comprehensive Economic Partnership), pe care unii observatori le văd drept rivale ale TPP.
RCEP grupează cele 10 membre ale Association of South East Asian Nations plus China, Japonia, Coreea de Sud, India, Australia şI Noua Zeelandă, dar nu şi SUA.
Beijing-ul se temea că SUA vor folosi TPP fie pentru a obliga China să-şi deschidă pieţele prin aderare sau pentru a o izola de alte economii din regiune.
Unii văd blocarea TPP drept o oportunitate creată pentru Beijing de victoria lui Trump, dar şi un factor care sporeşte nesiguranţa legată de relaţiile dintre SUA şi China şi de balanţa puterii în regiune.
Ruan Zongze, fost diplomat chinez, spune că TPP va fi “prima victimă” a alegerii lui Trump.
Riscuri economice, financiare şi politice pentru Europa
Principalul risc pe termen lung pentru Europa pare să fie mai degrabă politic decât economic. Guvernul premierului italian Matteo Renzi ar putea avea dificultăţi în câştigarea referendumului constituţional. Italienii, austriecii, olandezii, francezii şi apoi nemţii vor ieşi la vot în mai puţin de un an, iar partidele de dreapta vor încerca să profite de victoria lui Trump. Va exista de asemenea nervozitate în ţările baltice cu privire la posibilitatea ca Rusia să fie încurajată de izolaţionismul lui Trump.
Sentimentul profund de nemulţumire faţă de establishmentul politic şi de business îşi va pune probabil amprenta asupra tuturor acestor runde de vot, rezultatul în fiecare caz fiind din ce în ce mai dificil de prevăzut.
Primul test se află la mai puţin de o lună distanţă. Italienii vor vota pe 4 decembrie în cadrul unui referendum constituţional despre care premierul Matteo Renzi spune că va conferi o stabilitate sporită guvernelor şi va simplifica legislaţia. Sondajele, dacă pot fi credibile, prevăd înfrângerea la limită a lui Renzi, ceea ce ar propulsa Mişcarea 5 Stele anti-sistem, dar ar putea în acelaşi timp declanşa alegeri anticipate anul viitor.
Cinci Stele, care domină deja în oraşe ca Roma şi Torino, cere organizarea unui referendum privitor la apartenenţa Italiei la zona euro.
Fostul premier Enrico Letta declara recent că oficialii aleşi trebuie să-şi regândească relaţia cu electoratul şi că modelul Clinton, în care politicienii se bucură de cariere atât de lungi este depăşit. “Partidele tradiţionale, aşa cum le-am conceput, sunt terminate”, a adăugat acesta.
În aceeaşi zi, 4 decembrie, austriecii vor merge la vot pentru a alege un nou preşedinte după ce un demers anterior în acest sens a fost anulat. Deşi în Austria, ca şi în Germania, puterea reală este deţinută de către cancelar, cursa pentru poziţia în mare parte ceremonială de preşedinte va fi urmărită îndeaproape pentru că ar putea aduce la putere primul lider de extremă dreapta într-o ţară vest-europeană de la cel de-al doilea război mondial.
Olandezii lansează sezonul electoral fărăprecedent din 2017 cu alegeri parlamentare pe 15 martie. Olanda este un fel de laborator pentru politica europeană, norma fiind reprezentată de coaliţii instabile, multi-partid şi 13 partide ar putea intra în parlament anul viitor. Geert Wilders, care conduce Partidul Libertăţii anti-Islam, se situează aproape la egalitate cu liberalii premierului Mark Rutte în unele sondaje.
Francezii au susţinut de două ori Frontul Naţional până în turul doi al alegerilor, îndepărtându-se de partidul anti-imigraţie doar în ultimul moment. Brexitul şi victoria lui Trump arată că nimic nu poate fi considerat drept sigur în a doua rundă a alegerilor prezidenţiale de pe 7 mai.
Germania este ţara europeană care se opune cel mai vehement populismului. Alegerile federale din toamna anului 2017 vor arăta dacă această atitudine mai este valabilă.
Frauke Petry, co-lider al partidului AfD anti-imigraţie, consideră victoria lui Trump drept o lecţie pentru Germania.
Există însă şi consecinţe economice şi financiare pentru Europa. Asemeni Asiei, zona euro depinde masiv de exporturi ca sursă de creştere. Acestea ar putea fi afectate în două moduri: printr-un regim comercial american mai restrictiv şi dacă declinul dolarului va împinge euro în sus pe burse.
Cât priveşte Marea Britanie, aceasta nu va fi imună la orice încetinire a economiei mondiale. Ţara este al doilea mare exportator de servicii din lume, iar America absoarbe un procent mai mare din acestea decât orice altă ţară.
Măsurile protecţioniste ale lui Trump vizează însă produse ieftine, mai degrabă decât serviciile high-end furnizate de Marea Britanie, astfel încât nu par să existe motive de îngrijorare privitoare la ridicarea unor noi bariere pentru firmele britanice.
Posibila echipă de miliardari a lui Trump
În timpul campaniei sale electorale, Donald Trump a criticat în mod repetat Wall Street-ul şi marile companii, însă acesta ar putea apela masiv la figuri din sectorul financiar şi al afacerilor în condiţiile în care se pregăteşte să alcătuiască o echipă pentru Casa Albă, scrie Financial Times.
Printre cei care ar putea prelua poziţii economice de top se numără Steve Mnuchin, fost executiv al Goldman Sachs, menţionat frecvent drept posibil secretar al Trezoreriei, şi investitorul Wilbur Ross.
Editorialistul Lawrence Kudlow, fost oficial al administraţiei Reagan care a lucrat cândva ca economist-şef al Bear Stearns, este un alt membru de seamă al echipei de campanie, ca şi Steve Moore, economist la Heritage Foundation care a contribuit la redactarea planurilor din domeniul fiscal ale lui Trump.
Trump s-a lăudat de asemenea cu legăturile sale cu Wall Street-ul în pofida criticilor dure aduse elitei de business şi politice a ţării.
Dan Dimicco, fost CEO al producătorului de oţel Nuccor şi unul din consilierii lui Trump pe probleme economice şi de comerţ, spune că se aşteaptă ca magnatul din domeniul imobiliar să includă în echipa sa multe figuri din sectorul afacerilor. Acesta crede însă că Trump va coopta şi republicani pe care i-a atacat în timpul campaniei pentru Casa Albă.
O abordare conciliatoare ar fi extrem de importantă pentru politica externă şi apărare, domenii în care în timpul campaniei Trump s-a bazat câteodată pe consilieri aflaţi, în cel mai bun caz, la periferia establishmentului american.
O posibilitate frecvent menţionată pentru poziţia de procuror general este Rudy Giuliani, fostul primar al New Yorkului, un susţinător fervent al lui Trump.
Problema mai importantă este ce vor spune alegerile personale ale lui Trump despre ce fel de politici ar putea îmbrăţişa acesta şi măsura în care acestea vor reprezenta o schimbare faţă de abordarea republicană tradiţională.
O întrebare vitală este dacă Trump îşi va atenua unele din elementele mai radicale ale planului său în încercarea de a-i uni pe republicani.
Trump a apelat la o gamă largă de figuri conservatoare pentru a-şi pune la punct platforma economică. Una dintre acestea este Peter Navarro de la Merage School of Business din cadrul University of California, un economist care a regizat filmul Death by China.
Navarro a susţinut recent că reformele lui Trump din domeniile comerţului, reglementării şi energiei vor avea un efect atât de pozitiv asupra creşterii, încât planurile de reduceri de taxe ale acestuia vor fi neutre din punct de vedere fiscal.
Afirmaţia acestuia, contestată de alţi economişti, ar putea stârni nelinişte în rândul conservatorilor fiscali republicani. O analiză a Tax Policy Center estima recent că reducerile de taxe ale lui Trump ar putea genera o creştere cu 7.200 miliarde de dolari a datoriei federale într-un deceniu.
Bogaţii lumii pierd 41 de miliarde de dolari în urma victoriei lui Trump
Cel mai bogat om al Mexicului a pierdut 5,1 miliarde de dolari în urma victoriei surprinzătoare a lui Donald Trump. Carlos Slim, al cincilea cel mai bogat om al lumii, şi-a văzut averea scăzând cu 9,2% după ce peso-ul mexican a plonjat cu peste 12% în urma anunţului privitor la alegerea lui Trump, scrie Bloomberg. Indicele Bloomberg al Miliardarilor a consemnat o scădere de 41 miliarde de dolari la începutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri. Declinul indicelui aproape a inversat creşterea de 57 miliarde înregistrată de cei mai bogaţi oameni ai lumii la începutul săptămânii, când pieţele au crescut pe fondul aşteptărilor legate de victoria lui Hillary Clinton. Pieţele bursiere din întreaga lume au înregistrat oscilaţii puternice în urma anunţului că mogulul imobiliar newyorkez va deveni cel de-al 45-lea preşedinte american. Cei 10 miliardari mexicani incluşi în indice au pierdut în total 6,5 miliarde de dolari la începutul tranzacţiilor. Eva Gonda Rivera, a patra cea mai bogată persoană din Mexic, l-a urmat pe Slim, cu o pierdere de 487 milioane de dolari, în timp ce Lorenzo Servitje Sendra, al cincilea cel mai bogat mexican, a pierdut 397 milioane de dolari. Miliardarii americani, care reprezintă o treime din indicele Bloomberg, au suferit cele mai mari pierderi în dolari, de 9,3 miliarde dolari. Averea netă combinată a miliardarilor incluşi în indice s-a redus cu 0,9%, până la 4.400 miliarde de dolari la începutul şedinţei de tranzacţionare din New York.
