Dar tot prin aceste interdicţii Putin expune vulnerabilităţile viitoarei uniuni economice a Rusiei cu Kazahstan şi Belarus în condiţiile în care autorităţile kazahe nu intenţionează să sprijine embargoul rusesc asupra produselor alimentare europene. Alimentele europene ar putea ocoli interdicţiile impuse de Moscova şi intra pe piaţa rusească prin Kazahstan.
Nici ministerul rus al agriculturii şi nici Serviciul Federal de Inspecţie Veterinară şi Fitosanitară, care supraveghează importurile de alimente, nu au cerut autorităţilor omoloage din Kazahstan să sprijine sancţiunile Moscovei, a afirmat Gulmira Isayeva, viceministrul kazah al agriculturii.
„Nu există niciun fel de discuţii în acest sens“, a spus ea, citată de The Moscow Times. Uniunea Economică Eurasiatică este considerată o alternativă rusească la Uniunea Europeană. Putin ar fi vrut ca din ea să facă parte şi Ucraina, Moldova, şi Georgia, dar aceste state au ales calea europeană. Uniunea Economică Eurasiatică, proiectul de suflet al preşedintelui rus, este motivul pentru care Ucraina este în pragul războiului civil, iar Moldova caută protecţie la UE.
Kazahstanul susţine că a trebuit să se lupte pentru a rămâne cu mai multă independenţă în UEE, care va începe să funcţioneze din 2015 şi al cărei tratat a fost semnat în mai anul acesta. Belarus nu a fost pe deplin mulţumit de varianta finală a tratatului. În prezent statele semnatare se află într-o uniune vamală.
Contextul actual subliniază că strategia de răspuns a Moscovei la sancţiunile financiare ale statelor vestice nu a fost coordonată cu partenerii din Uniunea Eurasiatică.
Belarus a anunţat că va putea înlocui o parte din produsele vestice cu produse locale, în special carnea şi lactatele.
UE a fost avertizată, dar reacţionează ca şi cum ar fi fost luată prin surprindere
În UE, presa vuieşte de ecourile contramăsurilor luate de Kremlin. Spre exemplu, portalul olandez de ştiri News.nl, a indicat că vineri, după anunţarea sancţiunilor ruseşti, preţul spanacului scăzuse deja la 0,30 de euro pe kilogram de la 1,10 euro miercuri. În Franţa, un grup puternic de lobby al fermierilor a cerut înlăturarea imediată de pe piaţă a fructelor şi legumelor produse în UE pe care Rusia nu le mai primeşte. Acţiuni similare au fost cerute pentru lapte, lactate, carne şi peşte. Fermierii, şi nu doar cei din Franţa, se tem că excesul de marfă va strivi preţurile alimentelor şi sectorul agricol din UE puternic subvenţionat, şi cer ajutor guvernelor, scrie CNBC. Acestea par a fi luate prin surprindere deşi toată agitaţia vine după ce Moscova a indicat, cât se poate de clar, că va ţinti sectorul agricol din UE prin interdicţii precum cele privind importurile de mere din Polonia şi de carne de porc din România. Viitoarele sancţiuni ar putea lovi sectorul auto, aerian, şi al construcţiilor de vapoare, notează Michael Ivanovici, preşedintele companiei americane de cercetare MSI Global.
În Germania, compania de tehnologie militară Rheinmetall a cerut guvernului să folosească banii contribuabililor pentru a o despăgubi pentru contractul de 100 de milioane de euro cu Rusia pe care a fost forţată să-l anuleze.
Preşedintele francez Fracois Hollande, confruntat acasă cu un public care nu mai are încredere în promisiunile sale, nu a îndrăznit să anuleze contractul pentru livrarea către Rusia a două nave de război. El sprijină lobby-ul fermierilor francezi pentru ajutor din partea UE.
Războiul economic vine în vremuri dificile pentru relaţiile franco-germane, remarcă Ivanovici. Cu sprijinul total al Italiei, Franţa insistă pe relaxarea condiţiilor bugetare impuse de Germania la nivelul UE la schimb pentru ajutorul dat statelor cu probleme, dar cere Berlinului să intervină pentru a ajuta la relansarea economică în regiune prin stimularea cererii interne şi prin investirea surplusului extern uriaş în proiecte de care să beneficieze şi statele partenere. Berlinul a spus „nein“ precizând că nu există motive pentru care Germania să-şi schimbe politicile economice.
Italia a reintrat în recesiune în al doilea trimestru, iar analiştii se aşteapta ca si economia germană, ea mai mare din UE să fi scăzut. Zona euro, miezul UE, se confruntă cu dificultăţile grave ale unei economii deflaţioniste, cu pieţe în scădere, explică Ivanovici. Deflaţia, o perioadă prelungită cu preţuri în scădere erodează profiturile companiilor, care la rândul lor reduc investiţiile, cheltuielile şi personalul, ceea ce are impact la nivelul întregii economii. De asemenea, deflaţia îngreunează povara datoriilor. Analiştii spun că zilele de revenire ale obligaţiunilor statelor cu probleme din zona euro sunt numărate. Ivanovici a fost economist la OCDE şi la Federal Reserve Bank of New York şi profesor de economie la Universitatea Columbia.
