Business Internaţional

Economiştii români despre summit-ul european de astăzi

Economiştii români despre summit-ul european de astăzi

Economiştii români despre summit-ul european de astăzi

Autor: Paul Comşa

26.10.2011, 00:07 982

Liderii europeni se întâlnesc din nou astăzi pentru a veni cu soluţiile finale la cele trei puncte care au rămas pe agenda lor după întâlnirea din week-end.

Dacă în ceea ce priveşte recapita­lizarea băncilor suma rămâne cea stabilită acum câteva zile, de circa 100 de miliarde de euro, iar procentul cu care va fi redusă datoria Greciei deţinută de investitorii privaţi va fi cel mai probabil de 60%, noutăţile vin de la modificările ce vor fi aduse fondului de urgenţă EFSF.

Acesta ar urma să garanteze parţial obligaţiunile emise de ţările cu probleme pentru a le face mai atractive, asta pe lângă puterile ce i-au fost acordate în vară, şi anume posibilitatea de a face achiziţii de obligaţiuni de pe pieţe şi de a ajuta guvernele să reca­pitalizeze băncile.

În paralel cu funcţia de asigurare a obligaţiunilor atribuită EFSF va fi creat şi un vehicul special de investiţii care ar urma să cumpere obligaţiuni emise de statele europene cu bani de la investi­torii privaţi şi fondurile suverane.

Nicolaie Chideşciuc, economist-şef al ING

Nu cred că ne putem aştepta la ceva extraordinar de la summit. La cât de rău arată economia zonei euro, e posibil să fie deja în recesiune în trimestrul IV, iar acest lucru nu se va putea schimba după reuniunea de mâine. Nu cred că se va relua imediat creşterea economică, ci vom avea în continuare o creştere lentă. În schimb, summit-ul ar putea să schimbe modul în care se va comporta zona euro pe viitor. De altfel, problemele nu mai sunt de multă vreme, de circa jumătate de an, cu Grecia, ci sunt legate de viitorul zonei euro, cum vor supravieţui zona euro şi moneda unică, dacă există voinţă politică.

Summit-ul nu este de importanţă majoră pentru România, dar problemele zonei euro au cu siguranţă implicaţii negative pentru ţara noastră.

În ceea ce priveşte recapitalizarea băncilor, implicaţiile pentru România vin pe canalul finanţării. Recapitalizarea se va realiza în special prin vânzare de active, iar resursele aflate la dispoziţia sucursalelor vor fi diminuate. Implicit, se vor da mai puţine credite.


Dragoş Cabat, analist economic

După summit-ul liderilor europeni mă aştept la o soluţie pentru Grecia şi pentru stabilitatea zonei euro. Mai durează până ajungem la recapitalizare deoarece mai întâi statele trebuie să strângă bani din pieţe, să găsească surse de finanţare.

În privinţa Italiei, nu cred că se pune problema salvării economiei italiene, ci restabilirea încrederii investitorilor deoarece de aceasta avem nevoie. Europa trebuie să le arate că până acum totul a fost un joc, dar jocul s-a terminat şi trebuie să conştientizeze că nu mai există câştiguri fără risc.

Deciziile luate la acest summit şi problemele zonei euro afectează România în mod indirect deoarece în condiţii de instabilitate, moneda naţională fluctuează şi perspectivele economiei româneşti se deteriorează.


Liviu Voinea, economist

Cred că se vor găsi soluţii de salvare a economiilor europene şi de recapitalizare a băncilor. Incert este însă modul în care va fi făcută această recapitalizare pentru că de exemplu ar putea fi refinanţate doar băncile greceşti. Oricum, există probleme mari în zona euro. Europa vrea să vândă povestea că situaţia Greciei este o excepţie, dar nu este un singur măr putred acolo. O soluţie ar fi ca statele europene să îşi asume o inflaţie ridicată şi de durată pentru salvarea economiilor.

În privinţa României, summit-ul este important deoarece statul este afectat de fenomenul de contagiune. Totuşi, ţara nu este în criză din cauza Europei, ci se loveşte de propriile probleme. Poate că ar trebui ca statul român să preia iniţiativa recapitalizării, mai ales că BNR-ul are cerinţe de capital mai severe decât media europeană. România are multe lucruri de făcut pe plan intern pentru a stimula economia. Nu putem stimula prin tăieri, nu trebuie să ne propunem ca obiectiv prioritar deficitul, ci creşterea economică.


Laurian Lungu, analist economic

Liderii europeni sunt presaţi să ia o decizie. Nu ştiu dacă se va lua o decizie finală la această întâlnire, dar s-au făcut deja progrese importante în această direcţie. Ne îndreptăm cu paşi mari spre un acord între Franţa şi Germania, dar nu mă aştept ca lucrurile să reintre pe un făgaş normal chiar dacă se va lua o decizie acum sau la începutul lui noiembrie.

Dacă va fi rezolvată situaţia Greciei, Italia va deveni în mod clar problema Europei. Italia are probleme mari pe plan intern, Berlusconi nu mai are sprijinul alianţei aflate la guvernare, iar măsurile propuse de acesta nu sunt populare. Dacă nu există consensul politic şi aceste măsuri nu vor fi puternice şi luate cu rapiditate, CDS-urile Italiei vor creşte foarte mult. Totodată, contează nivelul recapitalizării băncilor. Un nivel mai ridicat va aduce o mai mare siguranţă sistemului bancar, dar va pune şi presiune pe bănci pentru a atrage capitaluri, iar un "haircut" de 60% va afecta cu siguranţă bilanţurile băncilor. În plus, rămâne de văzut dacă acest nivel vehiculat de 9% este suficient.

Lucian Anghel, economist-şef al BCR

În Europa se vorbeşte foarte mult, iar rezultatele concrete vin foarte greu, adeseori cu întârziere. În general, investitorii au reacţionat bine la deciziile liderilor europeni doar pe termen scurt, iar amânarea lor nu a fost benefică pentru pieţe. De aceea, nu este atât de important când se iau deciziile, ci mai degrabă cât de rapid se implementează ele.

Summit-ul este important pentru toate statele europene deoarece poate fi crucial pentru viitorul UE şi putem vedea măsuri foarte importante. Totuşi, spre deosebire de SUA, viteza de reacţie din Europa este încetinită. În UE ai nevoie de unanimitate pentru a lua o decizie şi unele state mici pot ţine în loc o majoritate. Obiectivul UE este să devină prima mare economie mondială. Pentru a-şi îndeplini scopurile, Europa trebuie să fie ghidată de unanimitate şi trebuie să aibă o politică fiscală comună şi sancţiuni împotriva celor care nu respectă ţintele bugetare. Pe de altă parte, rezolvarea problemelor Greciei ar putea să calmeze pieţele.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO