După ce s-au înşelat ani întregi cu privire la puterea şi persistenţa creşterii preţurilor, BCE şi alte mari bănci centrale experimentează cu AI pentru a înţelege mai bine inflaţia

Banca Centrală Euro­peană a anunţat recent că analizează cum ar putea folosi inteligenţa artificială pentru a în­ţe­lege mai bine inflaţia şi a-şi îm­bunătăţi activitatea de supervizare a băncilor mari, însă a subliniat că aceste eforturi sunt în stadiu inci­pient, scrie The New York Times.

Eforturile respective vin după ce BCE şi alte mari bănci centrale au fost luate pe nepregătite de forţa şi persistenţa inflaţiei. În timp ce au ma­jorat rapid dobânzile pentru a tem­pera presiunile inflaţioniste, stra­tegii şi-au revizuit de asemenea mo­delele anticipative şi au pus sub sem­nul întrebării presupunerile privitoa­re la cum se mişcă preţurile.

Şi alte bănci centrale analizează cum s-ar putea folosi de inteligenţa artificială. New York Fed va găzdui o conferinţă cu privire la utilitatea AI pentru economişti.

La finalul anului trecut, Banca Angliei a anunţat că foloseşte AI pen­tru a analiza seturi mari de date, ceea ce ar putea-o ajuta în a estima creşterea economică, problemele băncilor sau prevedea o criză finan­ciară. Banca analizează de asemenea dacă poate folosi AI pentru a analiza articolele de ştiri sau pentru a crea noi indicatori care urmăresc tendin­ţele economice mai rapid decât statisticile tradiţionale.

Băncile centrale nu folosesc în mod tradiţional tehnologia avansată, însă nicio organizaţie nu vrea să rămână în urmă în condiţiile în care AI devine mai accesibilă. Totuşi, băncile păşesc cu prudenţă pe acest teren pe fondul dezbaterilor aprinse legate de beneficiile şi riscurile tehnologiei.

Alăturându-se numărului foarte mare de companii care utilizează deja AI, BCE explorează în prezent căi de a procesa şi analiza milioane de date pentru a obţine analize mai bune pentru deciziile de politică monetară, notează Reuters.

„AI ne oferă noi căi de a colecta, analiza şi interpreta uriaşul volum de date disponibile, pentru ca acestea să ne ajute în domenii ca statistica, ma­nagementul de risc, super­viza­rea băncilor şi analiza politicii mo­ne­tare“, se arată într-o postare de pe blogul băncii.

BCE a subestimat ani întregi inflaţia, iar unii strategi i-au pus în mod deschis sub semnul întrebării modelele şi viabilitatea bazării poli­ticii pe cifre care necesită revizuiri constante.

BCE speră de asemenea să folo­sească AI pentru a-şi simplifica co­mu­nicarea, în faţa criticilor că lim­ba­jul său este prea complex, tehnic este imposibil de înţeles de către oamenii simpli.

Banca foloseşte deja traducerile automate pentru a comunica în multe limbi cu oameni din întreaga zonă euro. Banca analizează utiliza­rea inteligenţei arti­ficiale în cadrul a nouă proiecte.

Un motiv de în­grijorare pentru ofi­cia­lii băncilor cen­tra­le şi supervizorilor bancari este dacă AI este văzută drept o „cutie neagră“ care nu este transparentă, ceea ce ar face deciziile bazate pe cer­cetarea acesteia greu de apărat.

Deciziile, cum ar fi cele privind dobânzile, vor rămâne „în mâinile oa­menilor“, adică ale membrilor con­siliului guvernator, a explicat BCE.

Potrivit Financial Times, Carlos Bowles, vicepreşedinte al sindicatu­lui Ipso care reprezintă angajaţii BCE, a salutat decizia BCE, minimi­zând temerile că oamenii ar putea fi înlocuiţi.

„Riscurile asociate nu trebuie trecute cu vederea, însă astfel de schimbări trebuie îmbrăţişate şi nu respinse pentru că sunt oricum inevi­tabile. Cu instrumentele adecvate, pre­şedinta Christine Lagarde ar pu­tea chiar întreba ce ar fi făcut pre­şe­dintele Mario Draghi în situaţia sa“.

Inflaţia din zona euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani în septembrie, arată date preliminare publicate de Eurostat, sugerând că BCE a atins probabil vârful actualu­lui ciclu de majorări de dobânzi.

Preţurile de consum din cele 20 de ţări ale regiunii au avansat cu 4,3% în septembrie, cel mai lent ritm din octombrie 2021, comparativ cu 5,2% în luna anterioară, potrivit Reuters.

Inflaţia de bază a coborât la 4,5% de la 5,3%, cel mai puternic declin din august 2020.

Noile date ar putea întări convingerea BCE că a majorat dobânzile suficient pentru a aduce inflaţia înapoi la ţinta de 2% până în 2025, după ce banca a fost prinsă pe picior greşit de o creştere dramatică începută în 2021.

Însă impactul economic al campaniei BCE devine din ce în ce mai vizibil, unii indicatori semnalând o posibilă recesiune în zona euro.

Atenţia se va întoarce probabil acum asupra întrebării cât de mult vor rămâne dobânzile la actualul nivel ridicat.

Un grup de economişti au îndemnat recent BCE şi Fed să îmbrăţişeze o pauză în ceea ce priveşte majorările de dobânzi, relatează Bloomberg.

Strategii din zona euro şi SUA au majorat probabil dobânzile cât de mult pot fără a provoca o suferinţă disproporţionată economiilor lor, a indicat un grup de economişti.

Veronica Guerrieri, profesor la University of Chicago, Michala Marcussen, economist-şef al SocGen, Lucrezia Reichlin, fost oficial al Băncii Centrale Europene, şi Silvana Tenreyro, fost strateg al Băncii Angliei, au pledat pentru „răbdare“, chiar dacă acest lucru ar însemna un episod de inflaţie pe termen scurt.