Luna februarie a abundat în anunţuri legate de profituri record şi devine din ce în ce mai clar că firmele se folosesc de perturbări neaşteptate, sau crize, cum ar fi pandemia, blocarea lanţurilor de aprovizionare sau criza energiei, drept pretexte pentru a obţine câştiguri, scrie EUobserver.
Inflaţia creşte nu pentru că oamenii consumă prea mult, ci pentru că marile companii majorează preţurile şi fac profituri record.
Europa nu dispune de date oficiale privind profiturile companiilor, însă rapoartele companiilor sunt elocvente. Un sondaj realizat în rândul a 106 de companii arată că firmele europene şi-au crescut marjele de profit la o medie de 10,7% în 2022, cu 25% mai mult faţă de 2019.
„Companiile se opun reducerii preţurilor pentru a nu intra într-un război al ieftinirilor şi cresc preţurile aşteptându-se ca şi alte firme să procedeze la fel“, arată Isabella Weber, economist politic. Dacă nu va fi restrânsă, această inflaţie generată de profituri poate duce la scăderi salariale, avertizează aceasta.
În 2022, salariile reale din UE au scăzut cu 2,9%. Şi totuşi, şefa BCE, Christine Lagarde, a menţionat salariile de 14 ori ca driver al inflaţiei, în timp ce profiturile nu au fost menţionate deloc.
Banca, responsabilă cu menţinerea stabilităţii preţurilor, majorează dobânzile de două luni, erodând şi mai mult puterea de cumpărare a oamenilor, în timp ce profiturile uriaşe ale companiilor, principalul driver al inflaţiei actuale, sunt trecute cu vederea.
Întrebarea este de ce se întâmplă acest lucru.
Mark Blyth, autor al cărţii „Austerity: The History of a Dangerous Idea“ şi profesor la Brown University, consideră că modelul de business european se bazează pe menţinerea sub control a salariilor reale pentru competitivitate.
Pentru economia UE, salariile nu sunt un driver. Cererea externă este însă, susţine acesta.
În SUA, marjele companiilor au depăşit în 2022 un nivel nemaiatins din 1947.
Acelaşi tipar, după care companiile se folosesc de perturbări ca scuză pentru a-şi creşte profiturile, este observat de un număr în creştere de analişti şi cercetători şi în întregul sector corporate american, notează Bloomberg.
Întrebarea cheie este cât va persista acest fenomen al „excuseflation“ într-o economie în care consumatorii continuă să cheltuiască, şi cât de sus va trebui banca centrală americană să împingă dobânzile pentru a determina firmele să-şi reducă preţurile sau cel puţin să se oprească din a le creşte.
În dezbaterile privitoare la driverii inflaţiei actuale, unii economişti au atras atenţia de ceva vreme că QE, acţiunile de relaxare a politicii monetare lansate de marile bănci centrale, a jucat la rândul său un rol important în stârnirea creşterilor de preţuri, potrivit Financial Times.
