In sectorul bancar se formeaza deja tabere cu privire la cele mai bune strategii pentru revenirea de pe urma crizei financiare, cei in favoarea teoriei "mai mare e mai bine" intrand in conflict cu cei care sustin dezmembrarea marilor grupuri bancare, scrie International Herald Tribune. In tot acest timp, marile banci, precum UBS sau Citigroup, continua sa inregistreze pierderi.
Institutiile financiare de mari dimensiuni sunt presate atat de autoritati, cat si de actionari, care vor ca bancile sa isi simplifice structura, sa vanda active si sa se concentreze asupra operatiunilor principale.
Insa marile banci au sustinut intotdeauna ca strategiile cele mai rentabile din secotrul bancar sunt cele de diversificare a serviciilor oferite, fapt ce duce la cresterea veniturilor incasate, precum si faptul ca operatiunile din sectorul bancar se finanteaza reciproc.
O data cu aparitia crizei creditelor ipotecare subprime, care a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari pentru institutiile financiare din intreaga lume, s-au schimbat regulile jocului.
Banca elvetiana UBS spre exemplu a inregistrat de la inceputul crizei creditelor subprime din august si pana acum pierderi de 37 de miliarde de dolari (23,5 miliarde de euro), pierderi care ar putea afecta serios reputatia si credibilitatea celei mai mari institutii de management al averilor din intreaga lume.
"Sinergiile rezultate din combinarea celor doua tipuri de servicii bancare, cele de investitii si cele de management al activelor au fost supraestimate de catre conducerea bancii elvetiene", este de parere Peter Thorne, analist in cadrul firmei de brokeraj Helvea.
"Acestia au ignorat in mod repetat efectele crearii unui asemenea conglomerat bancar, fapt ce a dus la stagnarea preturilor actiunilor UBS din caza riscului prea ridicat asociat diviziei de investitii", a adaugat Thorne.
Dar conducerea UBS a avut insa neplacuta surpriza sa afle cum se incearca divizarea operatiunilor UBS in doua unitati distincte, accentul punandu-se pe divizia de management al averilor.
Principalul responsabil pentru campania de divizare a UBS este Luqman Arnold, director executiv al UBS in 2001, care in prezent detine 0,7% din banca. Acesta, intr-o scrisoare adresata conducerii actuale a bancii elvetiene, declara ca "actionarii nu sunt convinsi ca acest sistem bancar integrat va supravietui crizei de pe pietele fianciare si pierderilor de pe piata americana".
Intr-un caz similar, Citigroup a fost tinta criticilor lui John Reed, fost director executiv al grupului, care este de parere ca fuziunea in valoare de peste 166 de miliarde de dolari incheiata de banca americana in urma cu zece ani, prin care devenea cea mai mare companie financiara din lume, a fost cea mai mare greseala facuta de Citigroup.
"De pe urma acelei tranzactii nimeni din cadrul Citigroup nu a avut de castigat, nici actionarii, nici clientii, nici angajatii", a adaugat Reed.
Citigroup abia isi revine de pe urma crizei subprime, banca americana fiind nevoita sa isi majoreze capitalul cu 30 mld. $ (19,09 mld. euro) si sa isi reduca dividendele.
"Daca te uiti atent la UBS sau la Citigroup, realizezi ca aceste doua banci se confrunta cu aceleasi probleme cauzate de dimensiunile si complexitatea operatiunilor pe care le desfasoara", a declarat Arnold.
Institutiile financiare si-au dezvoltat rapid operatiunile, considerand ca au abilitatea de a manageria riscuri multiple, riscuri ce au crescut pe parcursul anilor si care la un moment dat au scapat de sub control, astfel foarte multe banci ajungand sa aiba pierderi enorme.
Tot mai multi investitori si actionari sunt de parere ca modelele de succes sunt acum simplitatea si transparenta. Investitorii vor sa stie exact unde se duc banii lor, iar autoritatile vor sa stie exact ce anume se intampla cu acestia.
In plus fata de acestea, autoritatile si-au manifestat deja intentia de a majora taxele percepute pentru tranzactiile desfasurate de bancile de investitii, ceea ce le va scadea atractivitatea pentru investitori.
Marile banci de investitii, precum UBS, au putut face rost de capital ieftin folosindu-se de diviziile lor de management al activelor, putand astfel sa faca investitii cu grad ridicat de indatorare. Conform unor analisti, UBS imprumuta de 80 de ori mai multi bani decat era dispusa sa investeasca din fonduri proprii, pentru a cumpara instrumente financiare complexe pe piata americana
Autoritatile au declarat ca vor majora taxele pentru tranzactiile cu risc ridicat, aceasta masura avand ca scop reducerea numarului acestui tip de tranzactii. Intr-un final insa, marile banci precum Citigroup sau UBS nu se vor dezintegra complet, mai degraba inclinand spre vanzarea unor operatiuni din diferite regiuni ale lumii, odata ce tendinta de simplificare se accentueaza.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
