Roverul Perseverance al NASA a colectat date care confirmă existenţa unor sedimente lacustre antice depuse de apa care a umplut cândva un bazin gigantic de pe Marte numit craterul Jerezo, potrivit unui studiu publicat vineri, citat de Reuters.
Descoperirile obţinute în urma observaţiilor radarului de penetrare a solului efectuate de roverul robotizat confirmă imaginile orbitale anterioare şi alte date care i-au determinat pe oamenii de ştiinţă să formuleze teoria conform căreia anumite porţiuni ale planetei Marte au fost acoperite cândva de apă şi este posibil să fi adăpostit viaţă microbiană.
Cercetarea, condusă de echipe de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) şi de la Universitatea din Oslo, a fost publicată în revista Science Advances. Aceasta s-a bazat pe scanările subsolului efectuate de roverul cu şase roţi, de mărimea unei maşini, pe parcursul a mai multor luni din 2022, în timp ce acesta îşi croia drum pe suprafaţa marţiană de la fundul craterului până la o întindere adiacentă de trunchiuri împletite, asemănătoare cu sedimentele, care seamănă, de pe orbită, cu deltele râurilor întâlnite pe Pământ.
Sondajele emise de instrumentul radar RIMFAX al roverului au permis oamenilor de ştiinţă să privească în subteran pentru a obţine o vedere în secţiune transversală a straturilor de rocă de 20 de metri adâncime, „aproape ca şi cum te-ai uita la o tăietură de drum”, a declarat David Paige, cercetător planetar de la UCLA, primul autor al lucrării.
Aceste straturi oferă dovezi incontestabile că sedimentele de sol transportate de apă au fost depuse în craterul Jerezo şi în delta sa de un râu care l-a alimentat, la fel ca în lacurile de pe Pământ.
Descoperirile au întărit ceea ce studiile anterioare au sugerat de mult timp - că Marte rece, aridă şi lipsită de viaţă a fost cândva caldă, umedă şi poate locuibilă.
Oamenii de ştiinţă aşteaptă cu nerăbdare să examineze îndeaproape sedimentele de pe Jerezo - despre care se crede că s-au format în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani - în eşantioanele colectate de Perseverance pentru a fi transportate pe Pământ în viitor.
Între timp, cel mai recent studiu este o validare binevenită a faptului că oamenii de ştiinţă şi-au întreprins, până la urmă, demersul geo-biologic pe Marte în locul potrivit de pe planetă.
Analiza de la distanţă a primelor mostre de carote forate de Perseverance în patru situri din apropierea locului unde a aterizat în februarie 2021 i-a surprins pe cercetători, dezvăluind roci de natură vulcanică, şi nu sedimentară, aşa cum se aşteptau.
Cele două studii nu sunt contradictorii. Chiar şi rocile vulcanice prezentau semne de alterare prin expunerea la apă, iar oamenii de ştiinţă care au publicat aceste descoperiri în august 2022 au motivat atunci că depozitele sedimentare s-ar fi putut eroda.
Într-adevăr, citirile radarului RIMFAX raportate vineri au găsit semne de eroziune înainte şi după formarea straturilor sedimentare identificate la marginea vestică a craterului, dovadă a unei istorii geologice complexe acolo, a spus Paige.
„Au existat roci vulcanice pe care am aterizat”, a spus Paige. „Adevărata noutate aici este că acum am ajuns pe deltă şi acum vedem dovezi ale acestor sedimente lacustre, care este unul dintre principalele motive pentru care am venit în această locaţie. Aşa că este o poveste fericită din acest punct de vedere”.
