Nearshoring. Automatizare. Diversificarea furnizorilor. Sustenabilitate. Companiile îşi adaptează operaţiunile în faţa schimbărilor legate de presiunile de pe pieţe şi geopolitică, scrie The Wall Street Journal.
Când un indicator al presiunilor de la nivelul lanţurilor de aprovizionare a coborât la începutul anului la niveluri de dinaintea pandemiei, unii au interpretat acest lucru ca pe sfârşitul penuriilor de produse, blocajelor din porturi şi perturbărilor legate de transport înregistrate în ultimii trei ani şi începutul unei noi ere de stabilitate.
Totuşi, experţii din industrie spun că o „revenire la normal“ nu înseamnă o revenire la lanţurile convenţionale de aprovizionare. În schimb, spun experţii şi consultanţii, experienţele din pandemie, dublate de schimbările de geopolitică duc la modificări mai ample, potenţial de durată ale modului în care firmele gestionează fluxul bunurilor, de la procurarea de materii prime la producţie şi distribuţie.
„Unele presiuni au dispărut, există mai puţine penurii, iar lucrurile sunt mult mai calme, însă cu siguranţă nu am revenit la normal“, arată Patrick Van den Bossche, de la firma de consultanţă Kearney. „O mulţime de lucruri s-au schimbat“.
Constructorii auto germani au semnalat la începutul anului o temperare a presiunilor asupra lanţurilor de aprovizionare cu care s-a confruntat industria, raportând vânzări în creştere pe ultimul trimestru al anului trecut, potrivit Financial Times.
Cât priveşte penuriile din industria semiconductorilor, ce a fost mai rău a trecut, potrivit preşedintelui gigantului suedezo-elveţian ABB, notează CNBC. „Cred că încetinirea creşterii economiei mondiale a ajutat, iar acum sunt optimist pentru viitor“.
Schimbările manifestate acum la nivelul lanţurilor de aprovizionare includ o dependenţă mai redusă de Asia, în special China, şi un grad mai ridicat de automatizare pentru gestionarea liniilor de asamblare şi operaţiunilor depozitelor, scrie WSJ.
Există însă schimbări mai profunde, spun experţii, care vor afecta la scară mai generală modul în care companiile îşi procură materiile prime şi componentele, unde produc bunurile şi cum îşi distribuie produsele finite către consumatori. Împreună, aceste schimbări marchează cea mai dramatică transformare a modului în care sunt gestionate lanţurile de aprovizionare de când aderarea Chinei la OMC în 2001 a adus o nouă eră a globalizării.
Experţii spun că lanţurile de aprovizionare post-pandemice sunt clădite cu accent pe regionalizare, cu producţia mai aproape de locul în care companiile se aşteaptă să-şi vândă bunurile. De asemenea, companiile îşi extind baza de furnizori la nivel mondial şi recurg la automatizare la nivel general.
Schimbările sunt un efort de a face lanţurile de aprovizionare mai rezistente în faţa perturbărilor.
Yossi Sheffi, director la Center for Transportation and Logistics din cadrul MIT, arată că adoptarea accelerată a tehnologiei în timpul pandemiei va avea un impact de durată asupra lanţurilor de aprovizionare.
Însă impactul mai puternic, susţine acesta, va veni odată cu evaluarea de către companii a modului în care au reacţionat în faţa presiunilor din pandemiei şi s-au adaptat.
„Companiile au învăţat o mulţime de lucru pe care nu le considerau posibile. Acest lucru înseamnă că acestea pot face mai mult decât credeau că e posibil. Au învăţat cum să fie agile, iar aceasta ar putea fi cea mai importantă lecţie“.
