In dupa-amiaza zilei de 9 august, dupa criza generata de cresterea ratei dobanzilor pentru creditele pe termen scurt din Europa si Statele Unite, biroul presedintelui bancii centrale americane Ben Bernanke a devenit un adevarat camp de batalie, unde s-au adunat cei mai apropiati consilieri ai acestuia, scrie cotidianul de business The Wall Street Journal.
Bernanke, care a preluat aceasta functie in urma cu 18 luni, cauta sfaturi de la oricine era dispus sa i le dea, de la cel mai tanar investitor de pe Wall Street pana la veteranii bancii centrale, care au participat la luarea celor mai importante decizii din ultimii 20 de ani.
Iar radacinile acestei crize se pare ca se intind in urma cu cateva luni bune. Cum numarul creditelor ipotecare din sectorul subprime crestea tot mai mult, la fel si numarul rau platnicilor continua sa creasca. Atat fondurile de investitii, cat si alte institutii financiare achizitionasera active garantate cu astfel de credite, insa valoarea exacta a lor este aproape imposibil de estimat cu exactitate. In acea dimineata a devenit clar ca cele mai expuse banci la criza creditelor erau cele europene, ceea ce a dus la cresterea cererii pentru lichiditati si la reducerea creditelor acordate, criza care imediat s-a resimtit si pe piata financiara americana.
Intalnirea din biroul lui Bernanke a fost rezultatul a saptamani intregi de brainstorming, prin care toti incercau sa vina cu solutii pentru pentru a putea scoate Statele Unite din criza. De asemenea, intalnirea avea sa defineasca mai bine pozitia lui Bernanke, care intampina primul sau mare test de cand se afla la conducerea Fed, unde l-a urmat pe Allan Greenspan.
Iar modul in care s-a ocupat de criza financiara este dovada clara a faptului ca priveste intr-un mod total diferit fata de Greenspan solutionarea unor astfel de situatii.
Cu toate ca este la fel de introvertit ca si Greenspan, Bernanke a reusit sa promoveze un stil de lucru mai deschis si colaborativ, prin incurajarea sedintelor de brainstorming. De asemenea, Bernanke incearca sa gaseasca alte metode prin care sa stabilizeze sistemul financiar, in afara traditionalelor reduceri sau cresteri ale ratelor dobanzilor, metoda preferata a lui Greenspan.
"Exista mai multa comunicare acum, poti spune exact ceea ce gandesti", a declarat Vincent Reihart, fost consilier pentru ambele cabinete, inainte sa paraseasca banca in septembrie.
Daca Bernanke a luat cele mai bune decizii pentru a scoate Statele Unite din cea mai mare criza financiara care le-a afectat in ultimii ani, vom afla doar mai tarziu. Criticii sunt insa de parere ca Bernanke, impreuna cu consilierii sai, au subestimat magnitudinea crizei si impactul acesteia pe piata financiara. Acestia sunt de parere ca Fed ar fi trebuit sa-si indrepte atentia de la politica de controlare a inflatiei la cea de sustinere a cresterii economice mult mai devreme decat a facut-o.
La ultima sedinta, Fed s-a vazut nevoita sa reduca iar rata dobanzii de referinta cu un sfert de punct procentual, pana la 4,5%. Aceasta reducere a dobanzii este cea de-a doua de la inceputul crizei financiare.
Cu toate acestea, pentru unii, Bernanke a dat dovada ca n-ar avea capacitatea de a conduce banca centrala a celei mai mari economii din lume pe timp de criza. "Mi-este teama ca pregatirea lui academica nu l-a ajutat intr-atat de mult pe cat a sperat", a declarat Stephen Roach, presedintele Morgan Stanley pentru Asia.
Pe masura ce pietele continuau sa se deterioreze, Bernanke continua sa iasa cat mai putin in public si sa se ocupe de conducerea bancii chiar si mai mult de 12 ore pe zi. Inainte ca Bernanke sa ajunga la conducerea Fed, a ocupat functia de guvernator al bancii sub conducerea lui Greenspan si a condus timp de sapte luni din Consiliul Economic al presedintelui George W. Bush, avand astfel suficienta experienta economica si in special in domeniul politicilor monetare.
Bernanke nu era strain de bancherii din banca centrala, insa abia daca cunostea mecanismele care functionau la Washington sau pe Wall Steet si, pentru a putea a ajunge sa le cunoasca, a apelat la ajutorul lui Timothy Geithner, presedintele Bancii Federale din New York, precum si la cel al lui Robert Rubin, fost secretar al Trezoreriei SUA si al lui Dennis Weatherstone, fostul presedinte al bancii J.P.Morgan.
Discutiile dintre cei trei au variat atingand subiecte diverse, de la diminuarea deficitului comercial al Statelor Unite la imensele sume de capital de peste tot din lume retinute in instrumente financiare care nu pot fi pe deplin intelese.
In urma acestor discutii, Bernanke a creat un departament special in cadrul Fed care sa se ocupe cu redactarea unui raport privind stabilitatea financiara a Statelor Unite de doua ori pe an, luand exemplul lui Geithner. De asemenea, a cerut crearea unui "manual de criza", care include masurile ce trebuie adoptate de catre banca centrala in timpul crizelor economice. In plus, a contribuit la perfectionarea sistemului informatic din interiorul Fed, creand o baza de date cu toate persoanele de contact responsabile pentru fiecare departament.
"Manualul de criza" cuprindea numeroase scenarii printre care falimentul unei banci importante din Statele Unite, precum si cresterea exagerata a portofoliului imobiliar al unei banci. Solutia standard pentru o asemenea situatie: furnizarea de cantitati mari de lichiditati pe piata.
Federal Open Market Committee (FOMC) este organismul decizional al Fed, este compus din cei cinci guvernatori actuali ai bancii de la Washington, precum si din 12 presedinti regionali ai Fed.
Comitetul tragea primele semnale de alarma inca din luna august, cand deja unele fonduri de investitii au fost nevoite sa se inchida din cauza pierderilor de pe piata ipotecara, iar guvernul german a trebuit sa acorde refinantare unei banci.
Cu toate acestea, cresterea economica continua intr-un ritm incet, dar sustinut, in ciuda pierderilor de pe piata ipotecara, iar presiunile de pe piata muncii faceau ca salariile sa creasca. Astfel, decizia finala a consiliului a fost ca principalul risc pentru economie continua sa fie nivelul inflatiei.
Iar decizia consliului a nemultumit si mai mult investitorii de pe Wall Street, acestia fiind de parere ca Bernanke ar fi trebuit sa reduca ratele dobanzilor.
Primele reactii la criza financiara au fost luate insa de catre Banca Centrala Europeana, care a oferit finantare nelimitata la o rata de doar 4%, intr-o singura zi acordand imprumuturi de peste 95 de miliarde de euro (131 de miliarde de dolari).
Imediat dupa reactia bancii europene, indicele bursier Dow Jones Industrial Average a scazut cu aproximativ 387 de puncte, iar ratele dobanzilor pentru creditele pe termen scurt au atins nivelul de 5,25% pe piata americana. Cu toate acestea, Bernanke a reusit sa intervina pe piata financiara americana suficient de puternic astfel incat acestea sa continue sa functioneze, fara sa creeze panica. Bernanke a luat exemplul bancii europene si astfel a marit operatiunile in lichiditati.
A doua zi, Fed a lansat primul comunicat oficial, la redactarea caruia au luat parte si membrii FOMC, prin care se ofereau garantii ca "vor furniza suficiente lichiditati astfel incat piata financiara sa functioneze in cele mai bune conditii".
Insa pe masura ce criza se accentua, Fed si-a dat seama ca nu se mai poate baza pe sprijinul traditional acordat de catre bancile comerciale, acestea nemaifiind dispuse sa acorde credite, pentru a nu pierde din lichiditati. Sase zile mai tarziu, urma sa vina cel de-al doilea soc pentru Fed: Contrywide, cel mai mare creditor ipotecar din Statele Unite, se afla in imposibilitatea de a vinde pachetele de credite ipotecare. Astfel, din lipsa de lichiditati, banca a fost nevoita sa contracteze o linie de credit de peste 11,5 miliarde de dolari.
O saptamana mai tarziu, Bernanke se intalnea cu reprezentantii fondurilor de investitii din Statele Unite, dorind sa afle gradul de implicare al acestora in sectorul creditelor imobiliare.
Participantii la intalnire l-au asigurat pe Bernanke ca expunerea fondurilor de investitii este extrem de mica, neexistand riscul ca situatia de pe piata financiara sa se inrautateasca.
La sfarsitul intrevederii, unul dintre investitori isi aduce aminte cum i-a raspuns Bernanke la replica: "Ne vedem la anul", presedintele bancii americane, raspunzand: "Exista sansa sa ne vedem chiar si mai devreme", incercand sa sublinieze fragilitatea pietelor din Statele Unite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
