Ronald Insama este unul dintre oamenii care au mers pe urmele acestui vis. E chiar acelasi Insama care timp de mai bine de un deceniu a fost stiristul legendar al CNBC-ului, care intervieva cei mai mari oameni de afaceri si care incerca sa transpuna pe intelesul tuturor evenimentele ce se desfasurau in lumea de business, scrie International Herald Tribune.
In martie 2006 el a parasit media pentru a-si lua destinul in propriile maini. Visa sa devina unul dintre acei giganti pe care ii intervieva. A hotarat sa puna bazele unui fond care sa ajute investitorii sa patrunda in lumea hedge fund-urilor, un asa numit fond al fondurilor. Paul Kedrosky, scriitor si investitor, a spus la acea vreme, dupa ce a auzit anuntul lui Insama ca acesta i-a reamintit intr-o mica masura de Lou Dobbs, care s-a mutat la Space.com, in momentul de glorie al spatiului virtual. Aventura lui Dobbs nu a avut un final fericit, el intorcandu-se in televiziune.
La inceputul lunii august, Insama isi facea publica infrangerea. Desi deturul carierei sale nu este nici pe departe atat de dezastruos precum prabusirea Space.com, este o poveste neobisnuita insa instructiva din care exista multe lucruri de invatat.
Un lucru ce li se poate imputa managerilor de fonduri de hedging este ca structura de taxe este astfel construita incat acestia se pot imbogati chiar daca nu fac nici un ban pentru investitori. Eric Mindich, fostul copil minune de la Goldman Sachs, a parasit compania in 2004 pentru a pune bazele Eton Park Capital Management, si a castigat rapid 3 mld. dolari (2 mld. euro). Firma sa cerea 2% taxe de management si 20% din profituri cu o imobilizare de 3 ani, care i-a adus 60 de milioane de dolari (40 mil. euro) chiar de la inceput.
Majoritatea managerilor de fonduri de hedging nu sunt insa ca Eric Mindich. Ei nu pornesc cu castig de 3 mld. dolari (2 mld. euro) si nu isi pun bazele propriului imperiu pe spatele garantiilor oferite de cei bogati. De cele mai multe ori ei sunt ca Ron Insama.
De-a lungul carierei sale de jurnalist, Insama si-a asigurat o baza solida de relatii. Ii cunostea pe toti cei din industria fondurilor private de investitii, de aceea, atunci cand a creat Capital Partners a decis sa creeze un fond de fonduri. In calitate de presedinte al Insama Capital Partners, el actiona ca un intermediar, directionand bani catre diferite fonduri de hedging.
Fondul in sine a fost denumit in mod ilustrativ Legends, nume care desi pretentios, avea sens daca luam in considerare fondurile la care avea acces. Banii clientilor sai aveau sa fie investiti in SAC Capital - ce il avea ca manager pe Steven Cohen, Icahn Partners - condus de Carl Icahn, sau Renaissance Tehnologies Corporation, manageriat de James Simons, poate cel mai cunoscut manager de hedge funds din lume. In mod normal aceste fonduri sunt inchise publicului (private).
Deoarece le-a oferit investitorilor sai posibilitatea de a accede pe "covorul rosu", Insama cerea o taxa de 1,5% pentru management si prelua 20% din profituri. Desi nu pare o afacere rea, aceste taxe se cumulau celor cerute de fondurile de hedging. (In cazul particular al lui Simons, taxele sunt astronomice: 5% taxa de management si mai mult de 40% din profituri.)
Pe parcursul unui an, Insama a reusit sa castige aproape 116 mil. dolari (78,7 mil. euro). Era o valoare respectabila, insa in mod cert nu era nici pe departe la fel de importanta ca una de
3 mld. dolari (2 mld. euro). Acesta este momentul in care Insama a dat de probleme.
Ca investitor, vantul nu ii era favorabil. Timp de 14 luni cat a functionat fondul sau, indicele bursier Standard& Poor 500 a pierdut mai mult de 15%. In timp ce unele fonduri de hedging au reusit, desi cu greu, sa isi mentina castigurile, multe nu au reusit. Actiunile fondului lui Insama au pierdut 5%.
In domeniul fondurilor mutuale, a depasi S&P ar fi mai mult decat suficient ca sa supravietuiesti si chiar sa prosperi. Insama ar fi fost un erou. Domeniul hedge-fund-urilor este insa mult mai strict. Pentru un fond mic ca al lui Insama, este imperativ sa faca bani indiferent de evolutia S&P, si deoarece nu a reusit asta, cele 20% ale structurii sale de taxe nu mai valorau nimic.
El ramanea astfel cu taxa de management, al carei total se ridica la 1,74 mil. dolari (1,18 mil.euro) (ceea ce reprezinta 1,5% din cele 116 mil. dolari). Pe hartie asta poate parea ca o suma mare de bani, dar in fapt nu este asa. Ca multi manageri la prima experienta, Insama a fost nevoit sa cedeze aproape jumatate din parteneriatul general primului sau investitor - in acest caz Deutsche Bank - pentru ca l-a sustinut. Dupa ce i-a platit bancii germane suma datorata, Insama Capital Partners a ramas cu doar 870.000 dolari (590.000 euro).
Acesti bani ar fi fost suficienti daca ar fi fost implicati doar Insama, o secretara si un caine. Fostul jurnalist se astepta insa sa atraga mai mult de
1 mld. dolari (678 mil. euro) de la investitori. Cele mai mari institutii nici nu vor lua in considerare posibilitatea de a investi intr-un fond care nu poseda o structura adecvata: un ofiter pentru relatii cu publicul, un contabil, analisti si asa mai departe. Insama avea 7 angajati si platea pentru spatiul unde isi amplasase birourile - in fostele studiouri CNBC din Fort Lee, New Jersey si Bloomberg - mai mult de 1.500 dolari (1.018 euro pe luna), in timp ce calatorea in intreaga lume in cautare de investitori. In aceste circumstante cei 870.000 dolari nu aveau sa dureze prea mult.
Majoritatea fondurilor de hedging au ceea ce se numeste "high water mark" - un comision pentru manageri. Pentru a intra in posesia celor 20%, managerii fondurilor trebuie sa obtina pentru investitori cele mai bune rezultate inregistrate pana atunci, indiferent de cat de mult dureaza. Managerii acestor fonduri nu o iau de la capat la fiecare 1 ianuarie asa cum se intampla cu cei de la fondurile mutuale.
Intr-un final, Insama a realizat ca se lupta contra morilor de vant. Pe 8 august, el a trimis investitorilor o scrisoare in care le explica de ce inchide afacerea.
"Nivelul actual al activelor pe care le administram, impreuna cu mediul extrem de reticent in obtinerea capitalului, sunt motivele care ne-au facut sa realizam ca este imprudent ca Insama Capital Partners sa continue operatiunile", a scris el. Mai spunea ca planuieste sa accepte o slujba la SAC, la prietenul sau Cohen. El a refuzat ulterior sa comenteze aceasta afirmatie.
In realitate, exista mii de astfel de fonduri care doresc doar sa obtina bani. Unele au castigat 10 milioane, altele 100 de milioane sau chiar mai mult. Au existat si unele care, dupa ce perioada de stralucire a afacerilor cu hedge funds a disparut, au pierdut tot.
Acesta este cazul si al lui Dow Kim, co-presedinte al Merrill Lynch, care a parasit compania in mai anul trecut pentru a se lansa singur in afaceri. In speranta de a castiga miliarde de dolari, el a angajat 30 de persoane. Saptamana trecuta, si-a inchis afacerea inainte de a incepe de fapt.
In urmatoarele luni, Wall Street va fi invadat de afaceri ce iau nastere peste noapte.
Desi greii iau toata faima, Insama este o poveste mult mai des intalnita, si mult mai reprezentativa pentru ceea ce se intampla cu hedge-fund-uri in zilele noastre. Insama ar fi trebuit probabil sa prevda acest sfarsit. In 2002, el a scris o carte intitulata "Urmareste trendul: Nu te lasa pacalit de noua manie, explozie a investitiilor".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
