Cand investitorii din intreaga lume erau cuprinsi de panica, Halvorsen a vazut o oportunitate si a permis fondului suveran de investitii al Norvegiei in valoare de 300 mld. dolari (215 mld. euro) majorarea programului de cumparare de actiuni cu 60 mld. dolari, echivalentul a 23% din PIB-ul Norvegiei, scrie The New York Times.
„Sincronizarea nu a fost atat de rea", a spus Halvorsen, zambind cu satisfactie la revenirea pietei globale, care a inceput din martie.
Criza financiara globala a afectat economiile tuturor tarilor, dar nu si pe a Norvegiei.
Cu o incapatanare neobisnuita gravata adanc in caracterul national, asemenea fiordurilor care marcheaza peisajul masiv al Norvegiei, tara a prosperat in propriul ritm. Cand altii cheltuiau, Norvegia economisea. Cand altii limitau rolul guvernului, Norvegia facea exact invers. In mijlocul cele mai abrupte scaderi a economiei mondiale de la Marea Recesiune incoace, economia Norvegiei a crescut anul trecut cu putin sub 3%. Guvernul se bucura de un excedent bugetar de 11% din PIB si de lipsa oricarei datorii. Comparativ, SUA se asteapta anul acesta la un deficit egal cu 12,9% din PIB si la majorarea datoriilor pana la 11.000 mld. dolari, echivalentul a 65% din economia tarii.
Castiga zeci de miliarde de euro din industria petroliera
Norvegia este o tara relativ mica, cu o populatie de 4,6 milioane de locuitori si cu avantajul de a fi un exportator major de petrol. Anul trecut industria petroliera a Norvegiei a obtinut venituri de 68 mld. dolari (52 mld. euro), cand preturile au atins niveluri record.
Cu toate ca petrolul s-a ieftinit, guvernul nu se alarmeaza, fiindca Norvegia a reusit sa evite capcanele in care au cazut multe tari bogate in resurse energetice. In loc sa-si risipeasca averea, norvegienii au votat o legislatie care prevede ca veniturile obtinute din industria petroliera sa fie transferate in fondul suveran de investitii, bani pe care statul ii foloseste pentru a face investitii in intreaga lume.
Acum fondul suveran al Norvegiei este cel mai mare investitor din lume, in ciuda faptului ca anul trecut portofoliul acestuia a scazut cu 23% din cauza crizei.
Relativa austeritate a Norvegiei a fost puternic reliefata in contrast cu Marea Britanie, care a cheltuit majoritatea veniturilor din afacerile cu petrol din Marea Nordului pe durata anilor de boom economic.
Cheltuielile guvernului britanic au crescut pana la 47% din PIB, de la 42% in 2003. Comparativ, cheltuielile publice in Norvegia au scazut la 40% de la 48% din PIB.
„Statele Unite si Marea Britanie nu sunt chibzuite", a spus Anders Aslund, expert economic pe zona scandinava al Peterson Institute cu sediul in Washington. „Dar in Norvegia exista un simt al valorii. Daca ti se ofera mult, esti responsabil."
Eirik Wekre, economist, care scrie thrillere in timpul liber, descrie parerile norvegienilor despre datorii: „Nu putem cheltui acesti bani acum, ar insemna ca furam de la generatiile viitoare". Wekre, care si-a platit casa si masina cu cash, atribuie aceasta parere generala larg raspandita iconoclastiei tarii. „Cel mai puternic om este acela care reuseste pe cont propriu", a declarat el, parafrazandu-l pe dramaturgul norvegian Henrik Ibsen.
Chiar si Ibsen poate incuviinta ca este mai usor cand tara ta beneficiaza de rezerve de petrol, care au transformat-o in al treilea exportator din lume.
Veniturile obtinute din comercializarea aurului negru din 1970 incoace i-au indemnat chiar si pe cei mai zgarciti norvegieni sa se relaxeze si sa se bucure de norocul lor. PIB-ul Norvegiei pe cap de locuitor este de 52.000 $, fiind depasit doar de Luxemburg in topul natiunilor industrializate.
Ca si in restul lumii preturile caselor au crescut, triplandu-se in ultimii zece ani. Totusi, Norvegia nu a inregistrat nicio prabusire a industriei imobiliare, pentru ca au fost putine excese pe piata creditelor ipotecare.
Dupa o corectie de 15%, preturile sunt din nou in crestere.
Spre deosebire de Dublin sau Riyadh, Arabia Saudita, unde constructia unor zgarie-nori s-a oprit la jumatate, Oslo pastreaza un sentiment de modestie, care aminteste mai degraba de un mic satuc decat de o capitala vestica, recenta inaugurare a Operei, in valoare de 800 de milioane de dolari (615 de milioane de euro), fiind unul dintre putinele semne de bogatie.
Sectorul bancar, doar 2% din PIB
Bancile norvegiene, a spus Arne J. Isachsen, economist al Facultatii norvegiene de Management, raman prudente insa. Sectorul bancar reprezinta doar 2% din PIB, iar supravegherea atenta a imprumuturilor practicate a tinut bancile norvegiene departe de riscurile care au tras in jos creditorii islandezi. Cu toate acestea, bancile nu au inchis usile debitorilor. Isachsen, ca multi alti norvegieni, are o a doua casa si o linie de credit deschisa, pe care a folosit-o recent pentru achizitionarea unei barci noi.
Unii norvegieni isi fac griji ca in timp ce o cabana in padure si o barca nu se compara cu excesele din New York sau Londra, acumularea veniturilor din afacerile cu petrol si generozitatea statului au „corupt" fermele valori morale de altadata.
Un studiu recent arata ca muncitorii norvegieni lucreaza cele mai putine ore dintre cetatenii oricarei tari industrializate.
„Am devenit increzuti", a spus Knut Anton Mork, economist al Handelsbanken la Oslo. „Din ce in ce mai multe case de vacanta sunt construite. Avem mai multe sarbatori decat majoritatea tarilor, beneficii extraordinar de generoase si politici de concedii medicale.
Intr-o zi visul se va spulbera."
Dar ziua este prea departe. Momentan, aerul este curat, locuri de munca sunt din plin, iar sprijinul guvernului este omniprezent, chiar si pentru cei la limita.
Imediat langa banca centrala a Norvegiei, spre exemplu, Paul Bruum isi injecteaza heroina in vena. Scabia si inflamatiile scot la iveala multi ani de toxicomanie. Cei 1.500 $ pe care ii primeste de la guvern in fiecare luna sunt indeajuns sa se hraneasca bine si sa procure droguri.
Bruum, 32 ani, a declarat ca nu a avut niciodata o slujba si admite ca nu este in stare sa-si gaseasca una. „Nu dau vina pe nimeni. Guvernul norvegian a avut grija de mine cum a putut mai bine."
Pentru Halvorsen, ministru de finante, chiar si partea urata a visului norvegian arata bine in comparatie cu cosmarurile economice din alte parti.
„Ca socialist, am spus dintotdeauna ca piata nu se poate adapta de una singura." „Dar pana si eu am fost surprinsa de cat de puternica a fost prabusirea", a mai declarat Halvorsen.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
