Business Internaţional

Costurile de finanţare ale Ucrainei au atins niveluri prohibitive şi împing statul către un bailout

Mykola Azarov, premierul Ucrainei: „Lumea este mare. Dacă nu ajungem la un acord cu FMI, ne vom împrumuta din altă parte. Nu putem pune povara preţurilor nejustificat de mari ale gazelor naturale pe umerii populaţiei”

Mykola Azarov, premierul Ucrainei: „Lumea este mare. Dacă nu ajungem la un acord cu FMI, ne vom împrumuta din altă parte. Nu putem pune povara preţurilor nejustificat de mari ale gazelor naturale pe umerii populaţiei”

Autor: Bogdan Cojocaru

25.09.2013, 22:09 755

Costurile de finanţare ale Ucrainei au atins noi maxime, limitând posibilităţile ţării de a găsi bani pentru plata datoriilor şi acoperirea cheltuielilor, ceea ce o împinge tot mai aproape de un nou bailout extern, scrie The Wall Street Journal.

Randamentele obligaţiunilor ucrainene cu scadenţa la zece ani şi denominate în dolari, un indicator al costurilor de finanţare ale ţării, au crescut de la 7,5% în aprilie, când au fost emise, la 9,6% luni şi la 10,5% marţi. Yieldurile obligaţiunilor cu scadenţa mai mică au crescut şi mai accentuat, un semnal de alarmă că investitorii se feresc de datoriile Kievului în condiţiile în care fosta republică sovietică se confruntă cu probleme variind de la deficite bugetar şi comercial mari la secarea rezervelor valutare cu care ar trebui plătite datoriile ajunse la scadenţă. De asemenea, tranzacţiile recente cu obligaţiuni ucrainene sugerează că va fi prea scump pentru guvern să strângă în viitorul apropiat fonduri noi de pe pieţele de capital.

„Ucraina este unul dintre statele emergente aflate în cea mai gravă situaţie. Randamentele încep să reflecte starea de sănătate a economiei“, consideră Viktor Szabo, analist la Aberdeen Asset Mana­gement.

Dificultăţile Ucrainei sunt amplificate de relaţiile tensionate cu Rusia. Ucraina este un centru important de tranzit spre Europa pentru gazele naturale ruseşti, iar industria locală are, de asemenea, nevoie de combus­tibilul rusesc. Kievul face de mult timp presiuni pentru reducerea preţului gazelor importate susţinând că costurile ridicate îi frânează economia. Rusia vrea ca în schimbul gazelor mai ieftine Ucraina să intre într-o uniune vamală controlată de Mos­cova. Kievul preferă însă încheierea unui acord comercial cu Uniunea Europeană.

Pentru că Ucraina nu are mult timp la dispoziţie ca să-şi rezolva problemele, investitorii se tem că ţara se va confrunta cu o criză de lichiditate în următoarele luni. La 1 septembrie rezervele internaţionale ale ţării se situau la 21,7 miliarde de dolari, bani suficienţi pentru a acoperi costul importurilor pentru doar câteva luni. Între timp, preţurile metalelor şi produselor chimice exportate de Ucraina au scăzut, în timp ce gaze ruseşti importate s-au scumpit.

Datorii mari, bani puţini

Până la sfârşitul anului viitor guvernul de la Kiev trebuie să plătească aproape 11 miliarde de euro pentru a gestiona datoriile denominate în monedă străină, în aceste costuri intrând plata dobânzilor, potrivit datelor agenţiei de rating Moody’s. Însă în iulie guvernul dispunea de lichidităţi de doar 1,8 miliarde dolari. Drept urmare, Moody’s a retrogradat calificativul suveran al Ucrainei la „Caa1“ nivel situat adânc în teritorul „junk“, nerecomandat pentru investiţii. Deficitul bugetar al ţării echi­valează cu 5% din PIB. „Steagurile de alarmă flutură de mult timp în Ucraina“, a spus Tim Ash, analist la Standard Bank. Cu toate acestea, mulţi investitori s-au lăsat ade­meniţi de randamentele mari în schimbul „înghiţirii“ riscului. Ucraina este un im­portant producător de cereale, în special de grâu, şi şi-a întărit legăturile economice cu UE. Fondul de investiţii Franklin Templeton avea, la 30 iunie, alocat pentru acest stat 3,46% din Fondul Global pentru Obligaţiuni de 70 de miliarde de dolari.

Care va fi următorul pas al Ucrainei nu este clar, notează WSJ. Guvernul se împrumută ad-hoc. Săptămâna trecută a primit 750 milioane de dolari de la banca rusească Sberbank. Daniel Vernazza, economist specializat pe pieţe emergente al UniCredit, crede că Ucraina va avea nevoie de ajutor cel mai târziu la mijlocul anului viitor. El consideră că Ucraina va semna un acord de comerţ liber cu UE, apoi va cere ajutorul FMI, deşi vede posibilă şi o înţelegere cu Rusia. Cele două opţiuni se exclud reciproc.

Ultimul program al Ucrainei cu FMI a fost îngheţat în 2011 după ce guvernul de la Kiev a refuzat să majoreze preţul gazelor naturale plătit de gospodării, care este subvenţionat puternic de stat.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO