Conflictul militar din Orientul Mijlociu ar putea aduce bancherii centrali în faţa unor noi tendinţe inflaţioniste, urmând să dea în acelaşi timp o lovitură puternică încrederii economice într-o perioadă în care şefii marilor bănci centrale ale lumii şi-au exprimat speranţe în creştere cu privire la stăvilirea creşterii dramatice a preţurilor generate de pandemie şi războiul din Ucraina, scrie Reuters.
Violenţa extremă din Israel, cu sute de oameni ucişi de luptători ai mişcării Hamas veniţi din enclava Gaza, a adăugat posibilitatea unui conflict mai amplu în Orientul Mijlociu sentimentului de instabilitate la nivel mondial creat de acţiunile militare ale Rusiei.
Impactul este prea devreme de estimat şi va depinde de cât de mult va dura conflictul, de intensitatea acestuia şi de posibilitatea ca acesta să se extindă la alte părţi ale regiunii.
„Este prea devreme de precizat“ care ar putea fi implicaţiile, deşi pieţele petrolieră şi de acţiuni ar putea resimţi efecte imediate, a declarat Agustin Carstens, general manager al Băncii Reglementelor Internaţionale.
Violenţa din Israel care a erupt în timpul weekendului trecut a determinat o orientare rapidă a investitorilor către active refugiu, aceştia urmărind îndeaproape evenimentele din regiune pentru a estima riscul geopolitic pentru pieţe.
„Acesta este un exemplu bun al motivului pentru care este nevoie de aur în portofolii. Este o protecţie perfectă împotriva turbulenţelor internaţionale“, arată Peter Cardillo, economist la Spartan Capital Securities, care anticipează că şi dolarul american va avea de câştigat.
Războiul are potenţialul de a adăuga un set imprevizibil de forţe unei economii mondiale aflate deja în încetinire şi pieţelor care încă se adaptează la probabilitatea ca dobânzile să rămână ridicate timp mai îndelungat.
Pentru bancherii centrali, apare dilema dacă noul conflict va duce la noi presiuni inflaţioniste în condiţiile în care regiunea găzduieşte nu numai producători petrolieri majori ca Iranul şi Arabia Saudită, ci şi rute importante de transport prin Golful Suez.
Cu conflictul desfăşurându-se într-o regiune producătoare de petrol majoră, reacţia din rândul traderilor şi jucătorilor importanţi ca Iranul şi Arabia Saudită va fi urmărită îndeaproape pentru a determina dacă va veni o nouă creştere dramatică a preţurilor petrolului.
„Conflictul implică riscul scumpirii petrolului, cât şi riscul creşterii inflaţiei şi afectării perspectivelor de creştere economică“, arată Karim Basta, economist la III Capital Management.
Preţurile petrolului au crescut cu 3% la începutul acestei săptămâni, ţiţeiul Brent urcând la 89 de dolari pe baril la un moment dat.
„Riscul geopolitic în creştere din Orientul Mijlociu va susţine creşterea preţurilor petrolului. O volatilitate sporită este de aşteptat,“ scriu analiştii ANZ Bank în cadrul unei note către clienţi.
Atacurile asupra Israelului au atras condamnarea Occidentului, dar au fost lăudate în mod deschis de către Iran. Atenţia pieţelor s-a îndreptat asupra posibilităţii ca Iranul să fi fost implicat în atacuri.
Dacă ţările occidentale găsesc în mod oficial o astfel de legătură, apar riscuri legate de oferta şi exporturile petroliere iraniene, avertizează Vivek Dhar, analist la Commonwealth Bank of Australia.
Conflictul ar putea afecta de asemenea ambiţiile Israelului şi regiunii de a deveni un hub pentru exportul de gaze naturale către Europa şi alte ţări, notează The New York Times.
Ambiţiile respective au primit un impuls când gigantul american din domeniul energiei Chevron a achiziţionat participaţii în cadrul a două mari câmpuri gazeifere offshore israeliene.
Chevron lucrează la planuri de creştere a producţiei celor două câmpuri şi de a adăuga conducte pentru a creşte fluxurile de gaze dinspre Israel către Egipt, care exportă în mod indirect producţia israeliană sub formă de GNL.
Conflictul ar putea zădărnici eforturile Israelului de a atrage noi companii internaţionale care să foreze după gaze. Speranţa era ca sosirea Chevron în Israel să deschidă calea altor mari companii internaţionale din sectorul energiei de a investi acolo.
Turcia şi Israelul au discutat luna trecută despre cum pot coopera pentru a exporta gaze naturale, ţinta lor principală fiind Europa.
La începutul lunii septembrie, premierul israelian Benjamin Netanyahu anunţa că ţara sa se apropie de finalizarea planurilor pentru exportul de gaze naturale către Europa, o decizie privitoare la ruta de transport fiind aşteptată în următoarele trei-şase luni, potrivit The Times of Israel.
