♦ Ministrul dezvoltării Greciei, Konstantinos Skrekas: „A combate inflaţia, în special inflaţia rezultată din lăcomie, este în primul rând o chestiune de responsabilitate socială, dar şi de a asigura coeziunea socială ♦ Verificările vor continua, iar cei care încalcă legea vor fi amendaţi fără ezitare“
Într-un fel sau altul, companiile, mici sau corporaţii multinaţionale, ajung în colimatorul autorităţilor statale şi internaţionale pentru că majorează nejustificat preţurile, o chestiune căreia i se dă o importanţă mai mare în vremuri de criză, cum este cea actuală a creşterii costului vieţii. În ultimul timp, problema a căpătat dimensiunile unei încleştări între adepţii şi beneficiarii pieţei libere, cu reglementări minime, ai capitalismului în care câştigătorul ia tot, adică afacerile, şi guvernele care în număr tot mai mare capătă tendinţe intervenţioniste în state providenţă. Pentru companii, preţuri mai mari la produse şi servicii de care consumatorul cu greu se poate lipsi înseamnă profit şi, spun ele, resurse pentru investiţii şi locuri de muncă. Pentru guverne, preţurile mai mari se traduc în primul rând printr-un sentiment de frustrare şi nelinişte în rândul consumatorilor, care adesea sunt şi alegători, dar şi în consum mai deprimat şi energie mai puţină pentru creşterea economică. Pe de altă parte, amenzile se duc la buget, până la urmă o formă extremă de redistribuire a veniturilor.
În cel mai recent episod de încleştare între companii şi guverne, executivul conservator al Greciei a amendat cu câte un milion de dolari două multinaţionale pentru marje de profit excesive şi injuste. A făcut acest lucru în condiţiile în care creşte furia populaţiei pentru că se scumpesc fără oprire produsele esenţiale, ceea ce are un impact politic puternic pentru partidul aflat la guvernare, Noua Democraţie, scrie Euractiv. Companiile amendate sunt Procter & Gamble şi Unilever. „Nimeni nu este mai presus de lege“, a comentat ministrul dezvoltării Greciei Konstantinos Skrekas. Companiile au fost amendate pentru că au încălcat regulile privind marjele brute în privinţa a peste
100 de tipuri de produse. Subsidiara elenă a Unilever are 450 de angajaţi, o fabrică şi două centre de distribuţie.
„A combate inflaţia, în special inflaţia rezultată din lăcomie, este în primul rând o chestiune de responsabilitate socială, dar şi de a asigura coeziunea socială. Verificările vor continua, iar cei care încalcă legea vor fi amendaţi fără ezitare“, a mai spus ministrul Skrekas. Autorităţile au anunţat că se aşteaptă la mai multe amenzi până la sfârşitul săptămânii. Până acum guvernul a explicat inflaţia din Grecia prin acţiunea unor forţe din exterior. Dar preţurile continuă să crească, iar populaţia este nemulţumită, inclusiv de acţiunile guvernului. Presa elenă a găsit că tradiţionala brânză feta a ajuns să fie în Grecia cu 35% mai scumpă decât în Berlin. Şi preţurile uleiului de măsline au explodat. Furturile din magazine s-au înmulţit. Skrekas s-a referit la ceea ce a devenit cunoscut ca „greedflaţie“, inflaţie alimentată de profiturile realizate de companii prin creşteri de preţuri nejustificat de mari în comparaţie cu costurile.
Banca Centrală Europeană şi alte instituţii au început să recunoască existenţa acestei probleme, deşi cele mai multe par mai degrabă îngrijorate ca nu cumva majorările de salarii să creeze o spirală ascendentă salarii-inflaţie. În primăvară, când Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a căutat să afle cine a contribuit cel mai mult la inflaţia din Marea Britanie, angajaţii, afacerile sau guvernul, a descoperit că pentru prima dată după pandemie cea mai mare vină au avut-o companiile.
Marea Britanie, o piaţă unde guvernanţii au pus mult timp accentul pe dereglementare pentru a reorienta economia spre sectorul financiar, în dauna industriei, se confruntă cu una dintre cele mai rapide creşteri ale costului traiului din Europa.
The Guardian a acuzat atunci că guvernul face prea puţine spre deloc pentru a îndrepta lucrurile. Companiilor le-a fost lăsată prea multă putere. Dar în cazuri extreme, guvernul britanic a acţionat. În 2021, după o lungă investigaţie în care s-a descoperit că mai multe companii farmaceutice au majorat cu 10.000% un banal medicament, ţinând preţurile sus timp de aproape un deceniu, vinovaţii au fost ameninţaţi cu o amendă echivalentă cu 350 de milionane de dolari. Dar astfel de comportamente din partea companiilor ţin mai degrabă de practici de tip cartel şi anticoncurenţiale, cum s-a şi menţionat în anchetă, şi mai puţin de greedflaţie. Cum sănătatea şi medicamentele sunt probleme sensibile social şi politic, în SUA administraţia preşedintelui Joe Biden a inclus medicamentele în reglementările antiinflaţie, care încearcă să împiedice ca scumpirile anumitor produse şi sevicii să depăşească inflaţia. În acest context, în vară mai multe companii farma au fost amendate că au aplicat la 27 de medicamente majorări de preţuri mai mari decât inflaţia. În Turcia, unde inflaţia face ravagii cu mult înainte de a lovi Europa, autorităţile au dus lupta cu preţurile exagerate în fiecare magazin şi butic. Luna aceasta ele au anunţat că au amendat aproape 2.000 de firme din cauza preţurilor „exorbitante“. Este rezultatul unei anchete care a vizat 55.400 de companii şi 315.000 de produse, inclusiv alimente şi bunuri de bază. În Europa şi în SUA, în ochii analiştilor şi autorităţilor o dovadă a greedflaţiei sunt profiturile mari sau record realizate de unele companii în timp ce puterea de cumpărare a consumatorului scade. Pentru a-şi face acces la aceste profituri şi a redirecţiona banii, unele guverne au introdus suprataxe corporate în anumite sectoare, cum ar fi cel al energiei şi cel bancar. Guvernul ungar a suprataxat şi companiile aeriene. Ryanair a înţeles să-şi recupereze profitul pierdut majorând preţurile, situaţie la care Budapesta a răspuns amendând compania cu aproape 780.000 de euro anul trecut, considerând că aceasta a încălcat regulile de protecţie a consumatorului. Amenda a fost lăudată de chiar ministrul justiţiei. Astfel de acţiuni şi reacţiuni nu fac decât să creeze tensiuni între companii şi guverne. Un efect poate fi plecarea unei companii dintr-o anumită ţară, reducându-se în felul acesta concurenţa. Iar unde nu este concurenţă, regulile pieţei, cele care ar trebui să ducă în mod normal la preţuri competitive, sunt distorsionate.
