Decizia grupului de servicii petroliere Halliburton de a-si muta sediul din Houston in Dubai anul trecut a starnit o adevarata furtuna politica, scrie Financial Times. In ciuda asigurarilor ca firma nu incerca sa evite taxele sau atentia autoritatilor, miscarea a fost dur criticata de democrati, acestia caracterizand-o drept un exemplu de lacomie.
De cealalta parte a Atlanticului, atentia este concentrata asupra unor cazuri similare dupa ce doua mari companii britanice au anuntat luna trecuta ca se relocheaza in Irlanda din motive fiscale. Si alte companii au sugerat ca ar putea face miscari similare.
Politicienii se tem de reducerea locurilor de munca si a veniturilor din taxe implicata de relocare. Indignarea lor morala are un efect scazut asupra multinationalelor, ale caror legaturi cu tara de origine s-au diminuat pe fondul extinderii internationale si a fuziunilor cross-border.
In ultimul deceniu, 6% din multinationale si-au mutat sediile, in parte din motive de ordin fiscal, conform unor studii realizate de Centre for Business Taxation din cadrul Oxford University. Companiile care concureaza cu rivale ce-si au sediul in tari cu regimuri fiscale mai relaxate sunt sub presiune in sensul reducerii cheltuielilor cu taxele. In plus, acestea sunt atrase mai mult ca niciodata de tarile mici, dornice sa atraga forta de munca calificata sau sa creeze o baza fiscala mai larga.
Cand Shire, grupul farmaceutic britanic, a anuntat transferarea sediului sau in Irlanda, Amit Kara, director in cadrul bancii de investitii UBS, a declarat: "Acesta este genul de competitie in domeniul fiscal la care trebuie sa ne asteptam. Tarile ca Marea Britanie vor fi supuse la noi presiuni de reducere a taxelor asupra companiilor". La prima vedere, guvernele au putine motive de a intra in panica in legatura cu amenintarea mutarii sediilor. Companiile vor continua sa plateasca taxe pe fabricile, vanzarile si alte activitati profitabile desfasurate in tarile unde opereaza. Ministerele de finante se tem, totusi, ca firmele care-si muta sediile vor gasi noi modalitati de a evita baza fiscala a tarilor unde opereaza. Conform unor studii publicate anul trecut, producatorii straini din Europa platesc cu jumatate mai putine taxe decat companiile locale.
Dupa parerea lui Julian Alworth, din cadrul Said Business School, considerentele de ordin fiscal primeaza in deciziile de relocare.
Suspiciunile ministerelor de finante sunt ridicate si de mobilitatea veniturilor pe care le obtin companiile din proprietati intelectuale sau operatiuni de finantare.
Un regim fiscal atractiv la capitolul proprietate intelectuala a devenit parte a eforturilor de marketing depuse de tarile care doresc sa atraga companii straine. Kraft, Google, Electronic Arts si Yahoo! si-au mutat recent sediile din Marea Britanie in Elvetia. Ebay, Amazon si Microsoft s-au mutat in Luxemburg. Olanda se lauda cu nume ca Cisco Systems, Nike si Starbucks.
Pe masura ce companiile devin din ce in ce mai pricepute in a-si administra proprietatea intelectuala, apar avantaje de ordin fiscal si comercial.
In mod nesurprinzator, aceste transferuri de capital intelectual nu sunt pe placul multor autoritati fiscale. "Contribuabilii, in special din industriile inaltei tehnologii si farmaceutica, isi transfera profiturile", arata Mark Everson, din cadrul US Internal Revenue Service.
Tarile mici, cu taxe reduse, care incurajeaza astfel de transferuri, sunt de asemenea criticate. Arnauld Montebourg, un politician francez, a acuzat anul trecut Elvetia de "practici rapace". Olanda, care a atras Ikea din Suedia si Gucci din Italia, a fost dur criticata pentru modul in care taxeaza veniturile mobile de catre Centre for Research on Multinational Corporations, un grup non-profit din domeniul cercetarii, cu sediul in Amsterdam.
Toate aceste critici sunt respinse de sustinatorii competitiei fiscale, care cred ca aceasta incurajeaza investitiile. Totusi, reactia dura a rivalelor mai mari creeaza riscuri pentru tarile mici dornice sa atraga investitori straini. Una dintre cele mai pronuntate temeri ale politicienilor irlandezi este ca republica va fi fortata sa adopte propunerile Comisiei Europene cu privire la o metoda comuna de calculare a taxelor corporatiste.
Intre timp, tarile mari isi intaresc apararea. Problema cu inasprirea reglementarilor este ca expune companiile la riscul dublei taxari. In Marea Britanie, complexitatea sistemului propus impotriva evitarii taxelor a exasperat marile companii, care se plangeau deja de regimul fiscal din aceasta tara. Richard Lambert, director general al CBI, federatia angajatorilor britanici, spune ca firmele "sunt serios preocupate de nivelul ridicat si complexitatea in crestere a impozitarii din Statele Unite."
De asemenea, in ciuda criticilor la adresa regimului fiscal, Marea Britanie exercita totusi o atractie puternica asupra unor multinationale din cauza platilor catre actionari, printre altele. Totusi, mai multe companii mari iau in calcul relocarea. International Power, WPP, Astra-Zeneca si GSK au sugerat ca analizeaza aceasta posibilitate. Insa, recent a fost ridicata o bariera importanta in calea migrarii: companiilor nu li se mai cere sa aiba sediul in Marea Britanie pentru a fi incluse in indicele FTSE. Guvernul nu se poate baza pe taxe de exit pentru a stavili tendinta. Spre deosebire de Statele Unite, care au incercat sa vina cu legi pentru a tine companiile in America, guvernele europene sunt presate sa inlature barierele din calea libertatii de miscare pe piata unica.
In Marea Britanie, amenintarea ca tendinta de migrare sa ia amploare a generat o dezbatere cu privire la reactia pe care ar trebui sa o aiba strategii. Trezoreria are in fata o dilema. Aceasta se bazeaza pe contribuabilii-companii pentru o zecime din venituri. Nu vrea sa cada de acord cu concesii prea generoase. De asemenea, Trezoreria nu vrea sa selecteze anumite sectoare sau tipuri de venituri pentru concesii.
Pana acum, Trezoreria a incercat in primul rand sa faca regimul fiscal mai atractiv pentru multinationale prin scutirea profiturilor obtinute in strainatate de taxe. De asemenea, Marea Britanie a promis sa realizeze o noua reducere a taxei corporative, dupa reducerea de 2%, pana la 28% in acest an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
