Creşterea economică a zonei euro s-a situat sub aşteptări în trimestrul al treilea, PIB-ul regiunii contractându-se uşor în termeni trimestriali, iar rata de creştere anuală încetinind marcant, relatează Reuters.
PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,1% trimestrial în perioada iulie-septembrie, în termeni anuali acesta avansând cu 0,1%. Economiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o creştere trimestrială de 0,0% şi un avans anual de 0,2%. Aproape toţi cei 29 de economişti chestionaţi de Bloomberg anticipaseră o stagnare sau declin al PIB-ului după doar o scurtă perioadă de creştere în T2.
Preşedinta BCE Christine Lagarde a avertizat în această lună că efectele campaniei fără precedent de înăsprire a condiţiilor financiare încep să se facă simţite după zece majorări consecutive de dobânzi.
Inflaţia din regiune a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii peste doi ani în luna octombrie, în condiţiile în care preţurile energiei au scăzut, iar dobânzile ridicate au slăbit cererea.
Preţurile au crescut cu 2,9% în termeni anuali în octombrie, cel mai lent ritm din iulie 2021, comparativ cu 4,3% cu o lună în urmă, relevă estimările preliminare ale Eurostat.
Inflaţia a început să scadă în forţă luna trecută, cu scumpirile masive ale energiei înregistrate cu un an în urmă influenţând comparaţia în termeni anuali. Inflaţia de bază a slăbit de asemenea, la 4,2%, cel mai scăzut nivel din iulie 2022, de la 4,5%. Toate componentele din coşul de inflaţie au consemnat creşteri mai mici faţă de septembrie, deşi încetinirea a fost una marginală în servicii. Deşi inflaţia este încă relativ departe de ţinta de 2% a BCE, datele recente vor întări probabil credinţa băncii că aceasta va coborâ uşor către ţinta sa până în 2025.
„Zona euro se contractă uşor sub greutatea dobânzilor mai mari, cererii externe în încetinire şi impactului încă vizibil al şocului crizei energetice. Însă economia nu scade încă vertiginos. În acelaşi timp, ultimele date privind inflaţia au indicat un declin pronunţat. Această combinaţie este probabil aproximativ ceea ce BCE vrea să vadă. Şansele unei alte majorări de dobânzi sunt acum foarte scăzute“, arată economiştii Bloomberg Economics.
Cea mai mare slăbiciune a Europei este de asemenea şi cea mai mare economie a sa, Germania, care la începutul săptămânii a dezvăluit că PIB-ul său s-a contractat cu 0,1% în T3. PIB-ul de-abia a crescut timp de un an, iar o recesiune este acum o posibilitate reală.
Italia a evitat o astfel de soartă, în timp ce Franţa şi Spania au crescut marginal în trimestrul al treilea al acestui an.
Potrivit analiştilor ING, ultimele date nu fac decât să intensifice actuala dezbatere dacă Germania este din nou bolnavul Europei. Ce e mai rău, arată aceştia, cea mai mare economie europeană se menţine doar uşor peste nivelul de dinaintea pandemiei trei ani mai târziu.
Performanţa slabă are o listă lungă de explicaţii, potrivit acestora: inflaţia, dobânzile mai mari şi rolul în schimbare al Chinei de la a fi o destinaţie de export înfloritoare la a fi un rival care are nevoie de mai puţine produse germane. Există mai apoi însă bine-cunoscutele provocări structurale, de la factorul demografic la tranziţia energetică şi investiţiile prea reduse.
În perspectivă, nici obstacolele ciclice, nici provocările structurale nu vor dispărea probabil prea curând, estimează aceştia. Economia germană pare că va rămâne în zona crepusculară, prinsă între un declin marginal şi stagnare nu doar în acest an, ci şi anul viitor, concluzionează ING.
Timo Wollmershauser, de la institutul german ifo, se dovedeşte însă mai optimist. „Perspectiva pentru lunile următoare în special s-a îmbunătăţit, iar companiile evaluează actuala situaţie ca fiind ceva mai bună. Potrivit estimărilor noastre, PIB-ul ar urma să avanseze cu 0,1% în T4“.
Potrivit ifo, redresarea ar putea fi adusă de o reînvigorare a puterii de cumpărare. Inflaţia îşi va continua tendinţa descendentă, mai estimează institutul. În Germania, mai puţine companii se aşteaptă ca preţurile să urce în lunile următoare. Aşteptările legate de preţuri au scăzut la 15,3 puncte în octombrie, de la 15,7 puncte în septembrie.
În ceea ce priveşte cea de-a doua mare economie a zonei euro, cea a Franţei, aceasta a consemnat o creştere uşoară în T3, oferind o oarecare susţinere regiunii, deşi ritmul de creştere a încetinit de la 0,6% în T2, notează Bloomberg.
În linie cu un trend manifestat la nivelul întregii Europe, date separate au indicat că inflaţia a încetinit puternic în octombrie, atingând 4,5% faţă de anul trecut, comparativ cu 5,7% în luna anterioară, acesta fiind cel mai scăzut nivel de la momentul invadării Ucrainei de către Rusia.
„Dincolo de încetinirea pronunţată a creşterii PIB-ului francez în T3 există semne considerabile de îmbunătăţire. Cel mai semnificativ este legat de o revenire a cererii interne, susţinută de o creştere a cererii gospodăriilor şi investiţii de business reziliente. Există în continuare riscuri substanţiale, cu condiţiile de finanţare continuând să se înăsprească. Dar credem că economia va reuşi să crească din nou uşor în trimestrul patru“, scriu economiştii Bloomberg Economics.
