In momentul in care producatorii de paine au crescut preturile pentru a treia oara consecutiv in mai putin de sase luni, Anne-Laure Renard si Guy Talpot au investit o parte din veniturile lor intr-un cuptor pentru paine. Iar cand benzina a inregistrat, in ianuarie, cea mai semnificativa crestere lunara din ultimii ani, acestia au decis sa vanda unul dintre cele doua automobile pe care le detineau, scrie International Herald Tribune.
Acum insa, cand absolut totul - de la laptele pentru copii pana la deserturile din ciocolata - devine din ce in ce mai scump, Renard si Talpot planuiesc o schimbare radicala a stilului lor de viata: se casatoresc pentru a reduce nivelul taxelor platite catre stat.
Cazul lor nu este insa singular. In toata Europa, cei care fac parte din stratul de mijloc al societatii au un sentiment din ce in ce mai pronuntat ca sunt impinsi la limita, in conditiile in care puterea lor de cumparare scade sub presiunea costurilor in crestere, dublate de salarii stagnante.
Preturile bunurilor de baza cresc rapid, depasind majorarile salariale legate de ratele oficiale ale inflatiei. Familii care se bucurau candva de stiluri de viata confortabile se vad impinse la limita din cauza cresterii preturilor, care s-a accelerat pe plan global in ultimul an. Multi europeni sunt in primul rand preocupati sa-si asigure traiul zilnic, punand pe planul doi sau renuntand la cheltuieli suplimentare.
Noua generatie de muncitori europeni au un sentiment din ce in ce mai pronuntat de nedreptate in conditiile in care nivelul lor de trai ar putea fi mai scazut decat cel al parintilor lor. Nici chiar o diploma universitara nu mai reprezinta garantia unei vieti mai bune. In plus, aceasta situatie genereaza temeri ca urmatoarea generatie ar putea avea un viitor si mai nesigur.
"Mergem impotriva vantului, iar faptul ca pedalam mai repede nu inseamna ca avansam mai rapid", spune Robert Rochefort, director general al Credoc, un institut cu sediul in Paris care analizeaza nivelurile de trai si modelele de consum.
Cu siguranta, clasa de mijloc din Europa este in continuare mai prospera decat grupul foarte mare de cetateni aflati in pragul saraciei. Conform Comisiei Europene, 16% din populatia Europei face parte din aceasta ultima categorie. Strategii se tem ca situatia s-ar putea agrava in conditiile in care economia europeana resimte efectele incetinirii economiei SUA, in timp ce inflatia creste rapid pe tot globul.
"Problema este ca daca salariul iti creste mai lent decat pretul produselor pe care le cumperi zilnic, te simti mai sarac pe zi ce trece", arata Julian Cubero, economist-sef pentru Spania in cadrul bancii spaniole BBVA.
Aceste temeri s-au intensificat recent in Marea Britanie, iar profesorii au inchis scolile tarii pentru prima data in doua decenii ca semn de protest pentru faptul ca majorarile salariale nu tin pasul cu cresterea preturilor. Exista temeri ca majorarile salariale propuse de aproximativ 2,5% sunt insuficiente pentru a absobri costurile la alimente si petrol, care au urcat in Marea Britanie cu aproximativ 7% si respectiv 20% fata de anul trecut.
Proteste similare au avut loc si in alte parti ale Europei. Muncitorii germani din mai multe industrii au declansat o serie de greve pentru a solicita salarii mai mari dupa ce ani la rand au fost nevoiti sa se descurce cu salarii stagnante.
In Franta, o serie de categorii profesionale, de la profesori la muncitori din fabrici, au iesit pe strazi pentru a cere politicienilor sa ia masuri impotriva scaderii puterii de cumparare. In aceasta luna, mii de muncitori europeni au protestat pe aceeasi tema in Liubliana, capitala Sloveniei, care detine in prezent presedintia UE. Unele guverne europene promit ca vor lua masuri, desi capacitatea acestora de a reduce inflatia sau majora salariile este limitata. In Franta, unde scaderea puterii de cumparare a devenit preocuparea publica numarul unu, administratia presedintelui Nicolas Sarkozy analizeaza presupuse "abuzuri" ale unor comercianti de alimente. Germania ia in considerare reducerea taxelor pentru asigurari sociale pentru a compensa cresterea preturilor.
Este dificil de estimat in cifre presiunea pe care o resimte clasa de mijloc a Europei. Autoritatile nationale calculeaza puterea de cumparare in mod diferit, ingreunand comparatiile crossborder. In mare parte, scaderea puterii de cumparare poate fi pusa pe seama deciziilor politice si evolutiilor economice din ultimul deceniu, cand fortele globalizarii au inceput sa schimbe peisajul european si global.
Guvernele si angajatorii, in special din sectoarele industriale, au mentinut majorarile salariale la niveluri modeste, tendinta posibila atata timp cat inflatia nu a accelerat surprinzator de brusc. In plus, o mai mare parte din venitul fiecarei tari a mers catre indivizii bogati, accentuand sentimentul acut de inegalitate resimtit de clasa de mijloc.
In Germania, puterea de cumparare era deja in scadere din anul 2000, cand angajatorii puteau obtine concesii privitoare la salarii in conditiile in care Europa de Est si China deveneau centre de productie cu forta de munca iefina. Veniturile ajustate la inflatie au avut o crestere cuprinsa intre 1% si 2% la sfarsitul anilor '90, insa in 2006 acestea au avansat cu numai 0,5% si apoi au scazut cu acelasi procent anul trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
