Cresterea economica rapida si salariile marite au generat un boom pe piata de retail a Rusiei care atrage atentia atat miliardarilor rusi, cat si a lanturilor straine.
Aproape de strada Revolutiei din orasul Voronej din Rusia se afla, acum 15 ani, "pelmennaya", o cafenea proprietate a statului, care astazi este o franciza a lantului spaniol de producator de imbracaminte Mango, titreaza Financial Times.
"Preturile sunt inca mari pentru noi", spune Vera Cherkasova, avocat ce detine o companie imobiliara, admirand o bluza din lana. "Dar rusoaicele sunt dispuse sa cheltuiasca din ce in ce mai mult pentru a arata bine."
Langa Mango, fostul magazin alimentar Niva, care in ultimele zile ale Uniunii Sovietice vindea conserve de peste, acum este o franciza a Adidas. Fostul magazin Rossiya din apropiere este un mini-mall, cu francize ale firmelor Diesel si Benetton. Cumparatorii care doresc alimente pot sa aleaga acum dintre diverse supermarketuri moderne, doua hipermarketuri si un cash-and-carry detinut de Metro. Putin cate putin, barurile si magazinele cu telefoane mobile, restaurantele McDonald's si barurile irlandeze transforma aceasta capitala regionala, chiar daca drumurile si serviciile guvernamentale arata mai rau ca niciodata.
Ceea ce se intampla in Voronej, aflat la 300 mile (480 de kilometri) sud fata de Moscova, este un nou fenomen puternic. Retailul din Vest si marcile internationale, gasite acum zece ani doar in Moscova si St. Petersburg, se raspandesc si in celelalte orase ale Rusiei. Dupa conditiile grele de trai ale anilor '90, Rusia este in sfarsit martora aparitiei unei prospere clase de mijloc postsovietice.
Cativa observatori sunt de parere ca pentru ca democratia, libertatea presei si legislatia sa se impuna cat mai rapid, clasa de mijloc ar trebui sa tinteasca spre asemenea drepturi.
Aceste conditii economice sunt create. Chiar daca tara este cunoscuta in afara in mod special pentru exportul de materie prima, companiile, de la fabricantii de masini si pana la cosmetice, pun acum Rusia pe aceeasi treapta cu India si China ca fiind cele mai dinamice piete de consum.
"Ceea ce se intampla aici este foatre interesant. Incercam sa facem fata", spune A. G. Lafley, director al Procter & Gamble, care a fost luna trecuta in Moscova pentru cea de-a 15-a aniversare a grupului consumatorilor din Rusia. Richard Smith, manager general al Mars in Rusia, spune urmatoarele, referindu-se la noi linii de productie ale fabricii de ciocolata, in valoare de 200 mil. dolari: "Teoretic, nu putem sa o construim destul de repede".
Boom-ul consumului reprezinta roadele a opt ani de crestere economica cu o rata medie de 6,6%, multumita preturilor record ale petrolului si gazelor naturale, dupa criza financiara a Rusiei din 1998.
Salariile reale si cheltuielile pentru consum cresc de doua ori mai repede. Salariul mediu lunar a crescut cu 13,6% in luna septembrie, pana la 415 dolari (325 de euro), inca scazut, dar de patru ori mai mare decat valoarea de la inceputul mandatului presedintelui Putin.
Nivelul scazut al chiriilor si al costurilor utilitatilor inseamna ca o mare parte din salariu reprezinta un venit disponibil. O suspiciune asupra bancilor, dupa criza din 1998, inseamna ca majoritatea lichiditatilor vor merge in bunuri durabile, precum televizoarele sau masinile de spalat, decat in depuneri bancare.
Rusii sunt in schimb mai putin ingrijorati de credite. Astfel, creditul de consum a crescut in doar cativa ani de la 0 la 40 mld. dolari - chiar daca reprezinta doar 5% din PIB, o treime din nivelul Europei de Vest, exista loc destul de crestere.
Insa, in ciuda progresului, inca exista o diferenta mare intre clasele sociale, iar pe ansamblu tendintele nu sunt incurajatoare. Tatyana Maleva, sociolog la Institutul Independent din Moscova, a condus un studiu intre 2000 si 2001 despre structura sociala a Rusiei.
Analizand salariile si factorii gen economiile si proprietatile detinute, a clasat mai putin de 1% din rusi ca fiind foarte bogati. La celelalte extreme, 10% din cei 144 mil. locuitori traiesc in saracie.
Intre cele doua limite, 20% au format o clasa de mijloc mai mult sau mai putin confortabila. Doar putin sub 70% fac parte dintr-o clasa joasa, dar care totusi isi pot permite mici bunuri de lux.
Imaginea deja difera de cea a Rusiei sovietice. Si atunci exista o clasa privilegiata si una saraca, spune Maleva, dar 80-90% dintre rusi formau o clasa de mijloc unde diferentele dintre modestele salarii erau echilibrate de incapabilitatea Uniunii Sovietice de a produce bunuri pe care oamenii sa le cumpere.
La sase ani de la studiul sau, Maleva spune ca imaginea de ansamblu nu s-a schimbat. Clasa de mijloc a Rusiei este inca formata din 20% din populatie, dar a devenit mai bogata, deoarece ii include pe cei care lucreaza in sectoarele prospere ale economiei, cum ar fi resursele naturale sau bancile. Clasa saraca s-a mai restrans putin, multumita programelor sociale demarate de guvern. Dar putini din cei 70% ce formeaza clasa de jos au facut saltul la un nou nivel, membrii sai lucrand in mod special in sectorul public sau in sectoarele mai putin rentabile ale economiei.
"In vreme ce veniturile au crescut, exista cei care au avut de castigat, dar si cei care au primit mult mai putin", spune Maleva. Dar cu zecile de milioane de rusi care acum au un cuvant de spus in societatea de consum, investirorii straini si cei nationali incep sa priveasca spre viitor. Separat de cateva mari afaceri cu metale si energie, achizitiile Coca-Cola si Heineken, precum si o mare fuziune a unor retaileri nationali, au reprezentat cele mai mari afaceri din ultimele 18 luni.
Companiile ruse au vazut piata de consum ca o sansa de crestere, independenta de riscurile politice si interventiile statului, acum asociate cu sectorul energetic. Mikhail Fridman, directorul conglomeratului Alfa Bank, este un important actionar al companiei petroliere TNK-BP, dar are o postura de consumator prin Alpha Bank si Vimpelcom, un grup de telefonie mobila. In cea mai importanta tranzactie, Fridman a fuzionat in aprilie lantul sau de supermarketuri Perekrzostok cu firma Pzaterochka, creand astfel cel mai mare retailer de alimente din Rusia, cu aproape 900 de magazine si o tinta de 6 mld. dolari din vanzari in 2008.
"Credem ca retailul in general, dar in mod special retailul din domeniul alimentar, se va dezvolta foarte repede aici. Si noi suntem in frunte", spune Fridman.
Chiar si 6 mld. dolari ar da lantului cateva puncte procentuale dintr-o piata de retail alimentar mai larga, dar neconsolidata, pe care analistii o vad sa creasca de la 113 miliarde de dolari anul trecut la 203 miliarde de dolari in 2010. Se asteapta ca vanzarile de retail sa se dubleze in aceeiasi perioada de la 245 miliarde de dolari la 526 de miliarde, mutand Rusia de pe locul 12 pe locul 9 in topul celor mai mari piete de retail din lume.
Prin formate moderne - decat prin piete, chioscuri sau magazine de tip sovietic -, care insumeana mai putin de o treime din piata de retail, oportunitatile sunt mari.
In mod ciudat insa, gigantii retailului global nu s-au grabit. Wal-Mart din SUA, Carrefour din Franta si Tesco din Marea Britanie nu s-au implicat pana acum, pe motivul riscurilor si dificultatilor de a opera in Rusia. Dar Auchan din Franta, Rewe si Metro din Germania si Migros Turk din Turcia au intrat pe piata alimentara din Rusia. Leroy Martin din Franta, OBI din Germania si King-fisher din Marea Britanie investesc in sectorul de bricolaj. Dixon din Marea Britanie a primit anul trecut posibilitatea de a cumpara Eldorado, un retailer de electronice din Rusia, pentru 1,9 mld. de dolari pana in 2011.
Ikea din Suedia are un rol de pionier prin dezvoltarea nu numai a propriilor magazine de mobila, dar si cumparand malluri, gazduind parteneri de retail ca de exemplu Auchan si OBI, cinematografe multiplex si fast-food-uri. Dupa trei asemenea mall-uri deschise in Moscova incepand din 2002 si unul in Kazan, mai multe trebuie sa apara in urmatorii ani si in alte orase - St. Petersburg, Niyhnz Novgorod, Zejaterinburg, Samara, Rostov-on-Don si Novosibirsk.
In vreme ce retailerii straini sunt nehotarati, lanturile din Rusia incearca sa se dezvolte cat mai mult, pana sa apara competitia. Retailerii sunt bine reprezentati prin numeroasele oferte publice initiale ruse, de la bursa din Londra.
In sediul central inconjurat de noi centre comerciale si apartamente dintr-o suburbie a St. Petersburgului, se afla Oleg Zherebtsov, director al firmei Lenta si un astfel de retailer. El glumeste despre faptul ca atunci cand lantul sau a deschis primul magazin de tip depozit in 1999, "am crezut ca am inventat conceptul". Acum constient de faptul ca nu a oferit lumii conceptul de hipermarket de tip retail, Lenta spera sa il introduca primul in multe orase rusesti.
El a deschis luna trecuta in Astrakhan si Novosibirsk, adaugandu-le la cele noua hipermarketuri deja existente in St. Petersburg, cu vanzari anuale de 700 mil. dolari.
Strainii deja domina cateva segmente de consumatori. Scotish & Newcastle si Carlsberg - care detin impreuna Baltika, liderul de pe piata - impreuna cu InBev si Heineken controleaza cea mai mare parte din piata berii care s-a dublat din 1999, devenind a 5-a piata ca marime a lumii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
