Eve Energy, unul dintre cei mai mari producători de baterii pentru vehicule electrice din China, îşi va construi o fabrică la Debreţin, în Ungaria, de unde va deveni furnizor pentru supergrupul auto german BMW, care şi el îşi construieşte o megauzină de maşini electrice în oraşul ungar, unde va asambla şi baterii.
Astfel, Ungaria pare cel mai bun exemplu de stat est-european unde se împletesc armonios două lumi, aşa cum de altfel vrea să sublinieze şi guvernul de la Budapesta: vestul tehnologizat, reprezentat de toţi marii constructorii auto germani, şi estul furnizor de materii prime şi componente, figurile proeminente fiind producătorii chinezi de baterii electrice. Eve Energy este un jucător mic, dar este ultimul care s-a instalat acolo. Numele cu cea mai mare rezonanţă este CATL, cel mai mare producător de baterii din lume, care şi el îşi face o fabrică la Debreţin cu intenţia de a deveni unul din furnizorii principali ai Mercedes.
Dar China nu este doar furnizor de componente şi materii prime. Produce şi maşini electrice, în număr atât de mare şi atât de ieftin încât Europa se teme de o ofensivă agresivă a acestora. O analiză a Allianz a găsit că boomul maşinilor electrice chinezeşti pe piaţa din China şi cea europeană îi poate costa pe producătorii europeni 7 miliarde de euro anual ca profit pierdut până în 2030.
De asemenea, cele mai vulnerabile economii, adică cele cu cea mai mare dependenţă de industria auto – Germania, Cehia şi Slovacia - îşi pot vedea până la 0,4% din PIB dispărând. De aceea, grupurile de lobby din industria europeană cer acţiuni urgente. La nivel geopolitic, consensul care se formează este că Beijingul devine mai degrabă un concurent decât un partener, mai ales prin prisma a ceea ce sunt percepute ca încercări ale oficialilor chinezi de a descuraja Europa să aleagă tabăra americană în conflictul dintre SUA şi China.
Guvernul german, deşi se laudă că face front comun cu Parisul pentru limitarea riscurilor în relaţiile cu China, a aprobat achiziţionarea unei participaţii de aproape 25% din portul de mărfuri Hamburg, unul dintre cele mai mari din Europa, de către colosul chinezesc Cosco.
Bruxelles-ul, Berlinul şi Parisul vorbesc de politici de limitare a riscurilor în relaţiile cu China, în timp ce ministrul de externe al Chinei Qin Gang a avertizat chiar în timpul unei vizite în Europa că o decuplare şi îmbrăţişarea abordării americane vor vătăma interesele europene. În pofida eforturilor de limitare a riscurilor în relaţiile cu China, dar şi a avertismentelor de acasă că maşinile electrice chinezeşti sunt periculoase pentru industria locală - şeful de la Stellantis Carlos Tavares a avertizat asupra unei bătălii pe viaţă şi pe moarte şi a cerut ca maşinile chinezeşti importate în Europa să fie suprataxate -, companiile industriale europene, şi în special cele germane, continuă să investească în China, şi din ce în ce mai mult, după cum o arată o analiză Reuters.
„Fluxurile investiţiilor directe germane în China, potrivit estimărilor preliminare, au crescut cu 11% în 2022, la fel ca în 2021, dar este un ritm mult mai puternic decât cele din perioada 2016-2020“, spune Juergen Matthes, analist la Institutul Economic German. El a explicat că firmele germane din China se bazează din ce în ce mai mult pe furnizori locali şi cercetare locală. Aceasta datorită subvenţiilor oferite de guvernul chinez, dar şi pentru a se proteja de impactul unui posibil război comercial sau chiar conflict militar din cauza Taiwanului, asupra căruia China are pretenţii teritoriale.
Dar nici Berlinul nu este mai prejos. Guvernul german, deşi se laudă că face front comun cu Parisul pentru limitarea riscurilor în relaţiile cu China, a aprobat achiziţionarea unei participaţii de aproape 25% din portul de mărfuri Hamburg, unul dintre cele mai mari din Europa, de către colosul chinezesc Cosco. Acesta controlează un alt port strategic european, Pireu, din Grecia. Ca un rezumat, în Europa bateriile chinezeşti pentru maşinile electrice europene sunt bune, dar nu şi maşinile electrice produse în China, iar pe plan geopolitic şi economic China este văzută ca un rival şi cu toate acestea marile companii germane insistă să investească în producţia din fabricile din China, folosind tot mai multe resurse de acolo. Interesele politice şi sociale nu sunt întotdeauna şi cele ale afacerilor, care sunt în primul rând maşinării de făcut profit.
Ungaria este prea mică pentru a investi în China, dar primeşte cu braţele deschise investiţiile chineze, mai ales dacă acestea concordă cu politicile de industrializare forţată ale guvernului. Acesta ţine mult la statutul Ungariei de mijlocitor între Vest şi Est, cu investiţii creatoare de locuri de muncă venind din ambele părţi. În acest fel, bateriile au ajuns unul din principalele exporturi ungureşti. Dar şi costul este mare. Fabricile de baterii sunt mari consumatoare de resurse, mai ales energie. Deci pentru a funcţiona este nevoie de multă energie, iar guvernul, în dezvoltarea sectorului energetic, s-a angajat în proiecte dacă nu costisitoare, atunci controversate. Unul dintre acestea este extinderea singurei centrale nucleare a ţării cu tehnologie şi bani din Rusia. Proiectul ar trebui finalizat în 2032. Apoi, în Debrecen au avut loc proteste contra fabricii construite de CATL, cea mai mare investiţie din istoria ţării, demonstranţii acuzând autorităţile locale şi centrale de trădare, că permit dezvoltarea unor proiecte care distrug mediul, mai ales prin consumul mare de apă.
