Politica poate transforma prietenii în duşmani, iar problema grâului ucrainean, puternic politizată în Polonia aflată în prag de alegeri, face tocmai acest lucru. În toate statele vecine cu Ucraina şi membre ale UE cerealele exportate de Ucraina expun proasta gestionare de către guverne a intereselor contrare din societate.
Când în martie anul trecut guvernul maghiar a restricţionat exporturile de cereale pentru a preveni penuriile de alimente şi creşterile de preţuri, producătorii locali şi traderii internaţionali au protestat. Ungaria nu este un mare producător de cereale, iar exporturile nu se compară cu cele ale marilor jucători regionali. Însă, pe de o parte, pe exporturile de porumb unguresc contau crescătorii de animale din statele vecine, iar pe de alta guvernul de la Budapesta era îngrijorat că dacă piaţa este lăsată liberă, Ungaria nu-şi va putea acoperi consumul propriu în condiţiile în care piaţa internaţională era lovită de întreruperea exporturilor din Ucraina şi Rusia.
Mai rău, inflaţia exploda, iar preţul pâinii creştea scandalos şi atât de rapid încât unele brutării au avertizat că riscă să-şi închidă afacerea. Salvarea a constat în grâul şi cerealele pe care Ucraina a reînceput să le exporte ieftin, o parte pe mare, iar cealaltă pe uscat, prin ţările UE cu care se învecinează, în cazul acestora fără taxe vamale. Ucraina era înainte de a fi invadată de Rusia sursa principală de cereale a ţărilor sărace din Africa şi Asia, însă consumul acestora s-a redus din cauza încetinirii economiilor. Rezultatul este ceea ce presa economică poloneză descrie a fi importuri necontrolate de cantităţi uriaşe de grâu ieftin în UE. Deşi grâul şi cerealele ucrainene se duc acolo unde este cerere, producători locali din Europa de Est şi-au simţit interesele lezate, diferenţa de preţ dintre marfa lor şi cea ucraineană fiind enormă.
Unii vorbesc şi de diferenţe de calitate şi chiar de cereale toxice. Comisia Europeană acordă despăgubiri fermierilor est-europeni, dar aceştia consideră sumele insuficiente. În Ungaria, în presa controlată din ce în ce mai mult de guvern s-a dus o campanie intensă contra grâului ucrainean după ce pericolul penuriilor a trecut. Importurile ieftine ucrainene au venit şi într-un moment în care producătorii maghiari au fost loviţi de seceta cruntă din 2022, care a însemnat pentru ei costuri şi preţuri mari. Sub presiunea lor, guvernul a blocat importurile din Ucraina, ceea ce au făcut şi guvernele din Polonia şi Slovacia. Presa proguvernamentală maghiară a descris această mişcare drept un succes al Grupului de la Vişegrad sau V4, un grup format din Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia cunoscut mai ales pentru frontul comun contra CE făcut de guverne considerate populiste.
Aşa cum blocarea exporturilor de cereale de către Ungaria anul trecut risca să atragă sancţiuni din partea Comisiei, la fel riscă acum şi blocarea importurilor ucrainene. Poziţia Ungariei nu surprinde pe nimeni având în vedere că guvernul premierului Viktor Orban este considerat ultimul aliat din UE al Rusiei lui Vladimir Putin. Budapesta a contrat sau îngreunat adesea eforturile UE şi NATO de a răspunde la agresiunile Rusiei şi Ucraina şi de a ajuta Kievul. Face acest lucru inclusiv pentru a forţa mâna UE să-i dea mai multe fonduri europene.
Rapiditatea cu care guvernul a îmbrăţişat interesele producătorilor locali de cereale se poate explica şi prin faptul că, după cum a observat The New York Times, cei mai mari jucători din agricultura ungară sunt companii tot mai mari controlate de aliaţi ai partidului de guvernământ şi prieteni ai lui Orban. Ei beneficiază de subvenţii grase. Însă decizia guvernului polonez a surprins pe toată lumea deoarece Polonia este printre ţările europene care au susţinut cel mai mult Ucraina. O decizie atât de radicală cum este blocarea importurilor ucrainene de cereale sau de alte alimente poate fi pusă în contextul apariţiei unor probleme şi tensiuni politice înainte de alegerile parlamentare din toamnă.
Presa poloneză scrie că preşedintele Andrzej Duda nu a ştiut de interdicţie. Acesta vine din acelaşi partid cu cel al premierului Mateusz Morawiecki, coservatorul şi naţionalistul PiS, condus de Jaroslaw Kaczynski. După pandemie, odată cu încetinirea economiei şi reducerea resurselor bugetare, în Polonia a putut fi observantă ceea ce poate fi descris ca o delăsare din partea conducerii care ar putea coincide cu luptele interne pentru putere din PiS. Partidul a scăzut în sondajele de popularitate şi, dacă alegerile ar fi acum, ar pierde independenţa în parlament. În căutare disperată de voturi, PiS ţinteşte, probabil, prin interdicţia importurilor de produse agricole ucrainene electoratul de obicei conservator din regiunile agricole ale ţării. Embargoul a fost anunţat de Jaroslaw Kaczynski. Publicaţiile economice poloneze atrag atenţia că au fost avertismente că grâul ucrainean va crea probleme, dar guvernul a ignorat problema timp de un an şi a scăpat-o de sub control, acţionând acum din panică. De acest lucru a profitat lumea criminală.
Rzeczpospolita scrie că în ultima vreme s-a înmulţit numărul de companii fantomă care importă grâu ucrainean – este vorba de firme care dispar după numai o tranzacţie. Ca şi în cazul Ungariei, în sectorul agricol polonez tendinţa este ca numărul de ferme să scadă, dar şi ca mărimea fermei să crească. Unii fermieri se tem că, spre exemplu, peste 10 ani se va ajunge ca 90% din fermele de animale să fie controlate de corporaţii. O altă problemă din Polonia legată de cerealele ucrainene este, scrie Gazeta Wyborcza, că deşi preţurile grâului s-au înjumătăţit într-un an, iar făina nu se mai scumpeşte, pâinea totuşi nu se ieftineşte.
