În faţa tragediei care se derulează deja de aproape şase ani pe piaţa europeană a muncii unul dintre cei mai influenţi bancheri ai lumii, italianul Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, i-a dat Europei unul dintre cele mai puternice avertismente: prea multă austeritate strică.
Draghi, omul care prin simple cuvinte a ţinut în frâu criza din zona euro, le-a cerut ţărilor europene să se folosească de flexibilitatea regulilor de disciplină bugetară şi să cheltuiască mai mult pentru a reporni consumul şi economiile.
Ce se întâmplă în Europa şi mai ales în zona euro este important pentru România deoarece spre această regiune se duce cea mai mare parte a exporturilor româneşti. Nici economia românească, şi nici cea a zonei euro nu au revenit la nivelul anterior crizei. În aceeaşi situaţie este şi piaţa muncii.
Flexibilitatea actualelor reguli bugetare „poate fi folosită pentru a întări revenirea economică şi pentru a da resurse reformelor structurale“, a spus Draghi la simpozionul economic găzduit de cocheta staţiune montană americană Jackson Hole şi scos din anonimat de criză.
Comentariile şefului BCE vin în condiţiile în care tot mai mulţi economişti şi observatori dau vina pe amestecul de austeritate şi reforme pe piaţa muncii, pentru lipsa de vlagă a economiei zonei euro, care a stagnat în al doilea trimestru. PIB-ul german a scăzut cu 0,2%, iar Italia, ca şi România, a reintrat în recesiune. Şomajul în zona euro este aproape de cotele record stabilite în timpul crizei. De asemenea, unii lideri europeni cer BCE să facă mai mult pentru a reporni creşterea economică în zona euro.
Dacă este atât de nociv, cum justifică Draghi tratamentul de până acum cu asteritate? Acesta a fost necesar pentru a atrage încrederea investitorilor, a explicat el. Prin schimbarea tonului faţă de austeritate, Draghi, care până acum a fost un apărător îndârjit al disciplinei bugetare consfinţite prin tratatele UE, pe care le-a semnat şi România, se apropie de poziţia preşedintelui francez Francois Hollande şi cea a premierului italian Matteo Renzi. Aceştia sunt liderii a două economii mari din zona euro rămase în urmă cu reformele dacă sunt comparate cu Germania, cea mai mare economie europeană. Germania este unul dintre statele care pot stimula creşterea economică prin majorarea investiţiilor şi reducerea taxelor, notează Financial Times.
Politicile monetare nu pot rezolva tot
Draghi nu încurajează însă rezistenţa la reforme şi nici tendinţa unor guverne de a se culca pe o ureche la adăpostul calmului pe care BCE l-a adus pe pieţe. El a insistat ca guvernele din zona euro să facă paşii dificili politic necesari pentru a-şi face economiile mai prietenoase cu afacerile.
„Oricât de ample ar fi, politicile de acomodare bugetară şi monetară nu pot compensa reformele structurale necesare în zona euro“, a spus Draghi.
El apreciază că guvernele trebuie să implementeze reforme care să le permită companiilor să negocieze salariile la nivelul afacerii proprii în loc să accepte acorduri la nivelul întregii industrii, scrie The Guardian. Draghi crede că libertatea mai mare de a ajusta salariile şi personalul ar face companiile mai dispuse să facă angajări.
În faţa revenirii economice „slabe pe toată linia“, Draghi a promis că va ţine politica monetară acomodativă, adică relaxată, cu dobânzi aproape de 0% o perioadă extinsă de timp.
„Consiliul guvernator va folosi, de asemenea, instrumente neconvenţionale pentru a proteja ancorarea fermă a aşteptărilor privind inflaţia pe termen mediu şi lung“, a explicat el.
După coborârea dobânzii de politică monetară la minimul record de 0,15% şi pe cea la depozite sub 0% şi după ce a dar drumul la lichidităţi ieftine pentru bănci, cea mai puternică unealtă pe care BCE o mai are la îndemână sunt achiziţiile la scară largă de active cu bani speciali printaţi în acest sens.
Draghi este însă reticent să lanseze un program de ajustare cantitativă fără o colaborare cu guvernele. Rezerva Federală a SUA, care i-a cerut la Jackson Hole lui Draghi să facă mai mult pentru a revitaliza economia zonei euro, a lansat două programe masive de achiziţii de active, iar economia americană îşi revine mai rapid decât cea europeană.
Fed este în faza de retragere a acestor programe, dar nu este dispusă să renunţe la politica monetară laxă până când nu este sigură că revenirea de pe piaţa muncii este sustenabilă. Janet Yellen, preşedintele Fed, a afirmat la Jackson Holle că nu va fi uşor să decidă că progresele pieţei muncii sunt satisfăcătoare. În Statele Unite rata şomajului este 6,2%, comparativ cu 11,5% în zona euro.
