Moneda unică europeană a atins miercuri minimul ultimelor 8 luni în raport cu dolarul, 1,345 de dolari pe unitate, iar analiştii apreciază ar putea continua să se deprecieze, având în vedere intenţia Comisiei Europene (CE) de a impune sancţiuni extrem de dure Rusiei şi posibilitatea introducerii unor noi măsuri de relaxare a politicii monetare din partea Băncii Centrale Europene (BCE). Spre deosebire de Europa, analiştii se aşteaptă ca dobânzile să crescă în SUA, ţară a cărei bancă centrală a supraalimentat cu sute de miliarde de dolari pieţele pentru a susţine creşterea economică.
Nivelul de 1,345 dolari pentru un euro este considerat de analişti un prag psihologic, ceea ce ar putea fi un semn că moneda începe să cedeze după o lungă perioadă în care a uimit specialiştii prin rezistenţa la criză.
„Avem destul de multă încredere că această scădere ar putea fi începutul unui trend descendent al cursului euro-dolar după ce euro a trecut sub valoarea de 1,3525 de dolari“, a spus Kathleen Brooks, analist la Forex. Com.
Această posibilă schimbare de trend este o surpriză având în vedere rezistenţa monedei unice europene de până acum. Deşi preşedintele BCE Mario Draghi vrea să deprecieze euro şi ar fi fost de aşteptat ca moneda să scadă faţă de dolar după ce banca a redus dobanda de politică monetară la un minim record de 0,15% şi a introdus, în premieră pentru o bancă centrală de anvergura ei, dobândă negativă la depozite, -0,1%.
Înăsprirea atitudinii faţă de Rusia
Schimbarea vine după ce UE a ameninţat Rusia cu sancţiuni suplimentare după prăbuşirea unui avion de pasageri în Ucraina săptămâna trecută. Oficialii europeni au luat pentru prima dată în calcul posibilitatea restricţionării accesului Rusiei la pieţele europene de capital, conform agenţiei Thomson Reuters. În aceste condiţii băncile ruseşti nu ar mai putea emite acţiuni pe bursele europene. De asemenea, CE ia în considerare interzicerea oricărei persoane din UE să investească în instrumentele financiare cu maturitate mai mare de 90 de zile emise de instituţiile financiare ruseşti deţinute în proporţie de peste 50% de statul rus, se arată într-un proiect al CE văzut de jurnaliştii de la Financial Times.
Aceste sancţiuni nu vizează şi achiziţia de titluri de stat ruseşti, pentru a preveni o interdicţie similară a Rusiei cu privire la titlurile europene. O altă sancţiune extrem de severă propusă de CE este restricţionarea exportului de „tehnologii sensibile“, cum sunt cele din sectorul energetic, ceea ce ar bloca accesul Rusiei la componente importante necesare în unele dintre cele mai competitive sectoare ale economiei ruseţi. Tehnologiile „interzise“ ruşilor ar fi cele folosite la forajul după hidrocarburi în ape adânci, explorarea în zona arctică şi extracţia gazelor de şist.
Grijile cu privire la aceste sancţiuni şi impactul lor asupra creşterii economice din zona euro au ţinut investitorii la distanţă de moneda unică. Efectul negativ al acestor sancţiuni ar putea fi simţit mai ales de cea mai puternică economie europeană, Germania, care are relaţii economice strânse cu Rusia.
De asemenea, posibilitatea unor noi măsuri de relaxare monetară luate de BCE şi aşteptările ca ratele de dobândă să crească în SUA pun presiuni pe moneda unică europeană.
Moneda euro a avut totuşi o uşoară revenire ieri după publicarea unor date economice neaşteptat de pozitive referitoare la Germania şi Franţa, însă specialiştii consideră că aceasta ar putea continua să se deprecieze pe viitor, scrie CNBC.
„Datele economice compensează o parte din factorii care au contribuit la slăbirea euro, dar există preocupări cu privire la creşterea economică în zona euro şi posibile sancţiuni pentru Rusia care sunt susceptibile să aibă impact“, a spus Geoff Yu, analist la UBS.
