Elveţia, una dintre cele mai bogate ţări de pe glob, a respins prin referendum introducerea unui salariu minim pe economie, care ar fi fost cel mai ridicat din Europa şi din lume – 3.200 euro pe lună, de aproape 17 ori mai mare decât România, care are un salariu minim de 190 euro.
Principala teamă a elveţienilor era că prin introducerea acestui salariu minim, toată lumea ar fi năvălit în Elveţia, accentuând şi mai mult discriminarea imigranţilor.
Ca o soluţie de ieşire din criză şi relansare a consumului, afectat în ultimii ani, mai multe ţări puternice au pus pe masă introducerea unui salariu minim pe economie care să ridice salariile la nivelul tuturor ţărilor. Inclusiv în Statele Unite se discută un salariu minim pentru a încuraja cererea şi implicit angajarea.
În criză a existat o presiune foarte mare pe salarii şi pe reduceri de posturi, inclusiv prin reducerea joburilor. Acest lucru a dus însă la apariţie deflaţiei şi o presiune tot mai mare pe costuri şi implicit pe închiderea capacităţilor de producţie excedentare.
Cu toate că o bună parte din economiile lumii şi-au revenit, angajarea nu creşte, în special în rândul tinerilor. Pentru a-i mulţumi pe investitorii de pe bursă, companiile preferă să ţină costurile foarte strâns şi de aceea nu se pune problema majorării de salarii. Introducerea unui salariu minim pe economie, o măsură văzută ca anticapitalistă, ar fi schimbat puţin optica.
