Ani de zile produsul cu cel mai mare succes la vânzări al colosului auto german Volkswagen nu a fost vreo maşină, ci un cârnat făcut după o reţetă proprie. La fel este şi cazul Ungariei. Timp de decenii, emblema exporturilor acestei ţări au fost cârnaţii şi salamurile, mezelurile tradiţionale, dar între timp VW şi toţi ceilalţi mari constructori auto germani şi-au construit adevărate fortăreţe industriale.
Apoi au venit furnizorii de piese şi componente auto chinezi, iar Ungaria s-a transformat într-un centru european al industriei de maşini şi creşte în această direcţie. Cum Pick Szeged, un producător emblematic de mezeluri maghiar, şi-a schimbat planurile de a construi o fabrică nouă de salamuri în zona unde grupul chinez BYD îşi va ridica prima uzină de maşini electrice din Europa, chiar la Szeged, adică în patria mezelurilor, g7.hu, un site de ştiri maghiar, se întrebă ce aduce mai multă valoare economiei, salamul, simbolul tradiţiei şi al trecutului, sau maşina, produsul cu care guvernul ungar vrea să-i construiască ţării un viitor industrial.
Întrebarea a căpătat noi dimensiuni după ce Apple, un uriaş al tehnologiei, a decis că pentru el viitorul nu stă în maşini electrice autonome ci în inteligenţa artificială. În Ungaria, investiţia Pick Szeged şi cea a BYD au magnitudini diferite, dar o încercare de comparaţie merită făcută deoarece implică două companii sibolice pentru economia Ungariei.
Pick este una dintre cele mai vechi companii în funcţiune din industria alimentară, în timp ce BYD este cel mai nou venit dintre marii investitori străini. Pick şi-a făcut un nume pe pieţele internaţionale cu salamurile şi cârnaţii tradiţionali ungureşti. În 2007, salamul Szeged a devenit primul produs maghiar recunoscut de UE ca având origine controlată. Iar BYD a devenit recent cel mai mare constructor de maşini electrice din lume, având modele care încep să cucerească piaţa europeană. Şi este şi cel mai mare investitor străin din Ungaria.
Pick vs BYD ar fi o comparaţie între trecutul de care maghiarii sunt mândri şi viitorul creat de alţii. Guvernul crede că până în 2030, cu ajutorul industriei auto, exporturile maghiare vor ajunge la 100% din PIB. Dar o comparaţie a importanţei acestor companii pentru economie este mult mai complexă. La costuri şi bani, câştigătorul este clar. Investiţia BYD este estimată la echivalentul a 5 miliarde euro.
Fabrica Pick, ce urmează să fie construită în altă parte, probabil pentru a nu concura pentru resurse şi forţă de muncă cu BYD, va costa de 30 de ori mai puţin. În primul rând, trebuie trecut peste fetişul pe care-l are guvernul de la Budapesta cu măsurarea ponderii exporturilor în PIB. În cazul industriei auto, această pondere creşte, dar doar dacă există cerere la export. Exporturile creează prosperitate şi standarde de trai mai ridicate doar dacă au valoare adăugată mare.
Industria IT, spre exemplu, aduce valoare adăugată mare. Dar, dintre cele două sectoare analizate, conform datelor din 2020 ale OCDE, valoarea adăugată a exporturilor industriei auto a fost de 33%. Aceasta înseamnă că doar 33 de euro din exporturi de 100 de euro ale industriei auto au fost adăugaţi în Ungaria. Restul de
67 de euro au fost importaţi. Portfolio.hu a calculat recent, pe baza datelor statistice oficiale, că producţia de automobile din Ungaria are o valoare adăugată de doar 14%.
Exporturile industriei alimentare au adus o valoare adăugată de 60%, potrivit OCDE. Din anii 1990, valoarea adusă de ambele sectoare este pe o traiectorie descendentă. Un alt reper pentru comparaţie este valoarea absolută a exporturilor industriei. Exporturile industriei auto sunt de şase ori mai mare decât cele ale sectorului alimentar când vine vorba de valoare brută.
În valoare netă, diferenţa este de două ori mai mică.
De asemenea, aminteşte g7.hu, se poate pune problema măsurii în care produsele celor două industrii utilizează resursele interne sau sunt vândute pe piaţa internă, ceea ce este important pentru o economie cum este cea a Ungariei, săracă în resurse naturale şi care trebuie să importe multe ca să producă. Ungaria nu produce maşini destinate doar pieţei locale.
Marii constructori auto germani nu au venit în Ungaria atraşi de cererea mare de maşini de acolo, ci produc în fabricile maghiare mai ales pentru export şi asamblare în alte părţi. În teorie există şanse ca proporţia ingredientelor produse local să fie mai mare în cazul sectorului alimentar. Dar când vine vorba de produse pentru export vs produse destinate pieţei locale, situaţia ar putea fi alta.
De vreme ce clienţii maghiari sunt de obicei mai sensibili la preţ decât cumpărătorii din ţările de export, sunt şanse ca firmele producătoare să încerce să includă în produsele destinate ungurilor ingrediente ungureşti pentru a ţine costurile mai jos. Acest lucru se justifică mai ales în ani cum sunt 2023 şi 2024, când deprecierea accentuată a forintului face importurile mai scumpe.
Este dificil de răspuns precis la întrebarea ce aduce o valoare mai mare economiei, maşina sau salamul, deoarece sunt multe variabile şi cifrele pot fi înşelătoare. Investiţiile străine în industria auto maghiară curg nestăvilite. Lanţurile de aprovizionare diferă de la companie la companie. BYD este recunoscută că produce intern aproape orice, de la materii prime la motoare, şi de aceea va fi probabil foarte greu pentru furnizorii maghiari să-i devină clienţi.
În Ungaria în prezent este scandal din cauza faptului că fabricile companiilor străine angajează forţă de muncă străină şi nu locală. Nici în cazul industriei alimentare nu este mai simplu. Mult timp salamul unguresc s-a fabricat cu ingrediente ungureşti. Dar şi aici materiile prime tind să provină din import. Peste 80% din ingredientele salamului Rákóczi vin din import. Germania a devenit o sursă importantă pentru carnea din mezelurile ungureşti.
Carnea de porc importată din Germania reduce valoarea adăugată a mezelurilor exportate. Pentru a evita riscurile asociate cu dependenţa de importuri, Bonafarm Group îşi dezvolta aşa-numitele ferme pentru salam din carne de porc. Şi costul materiilor prime şi procesul de fabricaţie influenţează valoarea adăugată. Este probabil ca un kilogram de salam premium maturat produs în Ungaria să contribuie mai mult la economie decât un kilogram de maşină.
Concluzia g7.hu este că dacă o fabrică a Pick Szeged ar ajunge să concureze cu o uzină BYD, devoratoare de resurse, poluatoare şi cu angajaţi asiatici, pentru atragerea forţei de muncă, probabil nu se merită sacrificat salamul pentru o maşină. De altfel, periodic revine în actualitate povestea unui prieten de-al premerului Viktor Orban despre cum în studenţie politicianul s-a salvat de un câine agresiv aruncând în acesta cu cârnatul pe care se pregătea să-l mănânce. Iar VW a reînceput, dupâ o pauză de câţiva ani, să producă cârnaţi.
