Revenirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, de la care UE cumpără 36% din importurile totale de gaze naturale şi 30% din cele de petrol, perturbările livrărilor de gaze ruseşti devenite deja tradiţionale pe timp de iarnă şi tendinţa Germaniei de a favoriza proiectele de energie ruseşti în detrimentul celor europene scot în evidenţă necesitatea diversificării surselor de combustibili şi a măririi gradului de independenţă energetică al Europei, dar şi al României.
Comisia Europeană a atenţionat luna trecută România, Estonia, Olanda, Bulgaria, Spania Slovacia, Cipru şi Luxemburg că acţionează prea lent pentru liberalizarea pieţei energiei şi a avertizat că aceste ţări ar putea fi amendate de Curtea Europeană de Justiţie dacă nu implementează reformele cerute de UE.
România şi Estonia sunt însă printre ţările din UE cu cel mai redus grad de dependenţă de importurile de energie, mai mare doar decât cel al Danemarcei. Din 2007 până în 2009, România şi-a redus gradul de dependenţă de la 31,5% la 20,3%, potrivit unui raport al CE. Media în UE este de aproape 54%.
Îngrijorător este faptul că printre statele importante cu cea mai mare dependenţă de importurile de energie figurează Spania, Irlanda, Italia şi Portugalia, economii cu probleme care ar fi lovite sever de scumpirea preţurilor combustibililor.
CE consideră că privatizarea reţelelor de distribuţie va întări independenţa şi puterile autorităţilor naţionale de regle-mentare şi va îmbunătăţi "funcţionalitatea pieţelor de retail în beneficiul consumatorilor", scrie ageţia UPI.
Rusia, o ameninţare pentru independenţa energetică?
Ponderea importurilor de gaze naturale ruseşti în totalul importat de UE s-a redus spectaculos în ultimele două decenii, de la aproape 75% în 1990 la 36%, în timp ce consumul de gaze ruseşti a rămas constant, ceea ce se poate explica prin faptul că pentru UE în general diversificarea surselor de aprovizionare nu reprezintă o problemă presantă, apreciază profesorul Pierre Noël, de la Universitatea Cambridge.
Rusia acoperă în prezent aproximativ 25% din consumul de gaze al UE şi doar 6,5% din consumul total de resurse energetice primare. În România, ponderea importurilor de gaze ruseşti în consum este în mod normal redusă, de 20%, însă aceasta se dublează în perioadele de ger. Gazele vândute de Rusia României au printre cele mai mari preţuri din UE. Atitudinea expansionistă a lui Putin şi relaţiile tensionate dintre Bucureşti şi Moscova ar putea costa România şi mai scump.
Rusia dezvoltă în Europa două gazoducte, Nord Stream şi South Stream, prin care vrea să transporte gaze naturale ruseşti. Primul proiect este susţinut puternic de Germania şi este deja funcţional. UE dezvoltă şi ea un gazoduct, Nabucco, destinat să reducă dependenţa de importurile ruseşti de combustibil prin transportarea de gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice. Acesta întâmpină însă probleme din cauza insuficienţei furnizorilor de gaze, dar şi a nehotărârii părţilor implicate. România participă la acest proiect, aflat într-un stadiu de dezvoltare mai redus decât rivalul rusesc South Stream.
Gazul de şist
În SUA şi Canada preţurile gazelor naturale au coborât drastic după ce dezvoltarea tehnologiei a permis exploatarea unor gaze altfel dificil de extras, cum sunt gazele de şist. În Europa însă perspectiva unor astfel de exploatări se îndepărtează tot mai mult. Bulgaria a urmat exemplul Franţei şi a interzis extracţia gazelor de şist, care se face prin metoda fractării hidraulice, scrie The Wall Street Journal. Tehnologia presupune foraje de mare adâncime până în zona de extracţie şi introducerea unui amestec de apă şi substanţe chimice pentru a provoca fisuri care îi permit gazului să ajungă la suprafaţă. Această metodă este criticată din cauza riscurilor pe care le ridică pentru mediul înconjurător.
În Polonia însă gazul de şist este văzut ca "marea şansă", deoarece poate reduce dependenţa de importurile ruseşti de gaze, iar extragerea combustibilului ar crea mii de locuri de muncă.
Un test de fractare hidraulică efectuat în nordul statului nu a afectat calitatea sau cantitatea apei din subteran sau de la suprafaţă şi nu a cauzat vibraţii care să pună în pericol clădirile sau infrastructura, a anunţat Institutul Geologic Polonez.
SUA vor deveni independente energetic până în 2030
Datorită dezvoltării explozive a producţiei de gaz de şist şi a petrolului din surse alternative, America de Nord va deveni exportator de energie în mai puţin de 20 de ani, se arată într-un raport al BP preluat de Daily Finance. SUA, în special, deşi va continua să importe petrol, îşi vor îmbunătăţi eficienţa suficient pentru a reduce importurile de combustibil la niveluri neatinse din 1990. Importurile de petrol vor putea fi compensate prin producţia de gaze naturale şi cărbune, ceea ce va face din SUA un exportator net de energie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
