Economia mondială nu ar putea rezista decât o săptămână perturbaţiilor născute dintr-o catastrofă naturală sau dintr-un atac de mare amploare, căci statele şi companiile nu sunt suficient pregătite pentru situaţii neaşteptate, potrivit unui raport publicat la finele săptămânii de cercul independent de reflecţie britanic Chatham House.
Norul de cenuşă vulcanică care a paralizat traficul aerian în Europa în 2010, seismul şi tsunami-ul din Japonia sau inundaţiile din Thailanda de anul trecut au arătat că sectoarele cheie ale economiei şi companiilor pot fi afectate dur în cazul întreruperii producţiei sau a transporturilor mai mult de o săptămână.
"O săptămână pare să fie toleranţa maximală a economiei mondiale, în timp", se arată în raportul Chatham House, organizaţie cu sediul la Londra care analizează afacerile internaţionale.
Starea de sănătate fragilă face economia mondială vulnerabilă în mod deosebit la şocuri neprevăzute. Până la 30% din Produsul Intern Brut al ţărilor dezvoltate ar putea fi direct ameninţat de astfel de crize, în mod deosebit sectorul manufacturier şi turismul, arată raportul.
În 2003, potrivit estimărilor, epidemia sindromului respirator acut sever, în Asia, a costat companiile 60 mld. dolari, adică în jur de 2% din PIB-ul Asiei orientale. După tsunami-ul japonez şi criza nucleară din martie trecut, producţia industrială mondială s-a contractat cu 1% în cursul lunilor următoare, spune raportul, citând date ale Băncii Mondiale.
Norul de cenuşă vulcanică a costat Uniunea Europeană între cinci şi zece miliarde de euro şi a împins companile aeriene şi agenţiile de voiaj pe marginea falimentului.
"Mi-ar plăcea să cred că este posibil să tragem învăţăminte din aceste experienţe pentru a fi mai rezistenţi în viitor, dar acest lucru nu se va produce până ce statele şi companiile nu vor fi mai bine pregătite şi nu vor institui canale de producţie diferite pe care ar putea să se bazeze în caz de catastrofă", comentează Alyson Warhurst, care conduce cabinetul de analiză a riscurilor, Maplecroft.
Cum să te pregăteşti?
Costurile pot să urce rapid când centrele de producţie importante sau transporturile sunt întrerupte mai mult de câteva zile, ameninţând aprovizionarea cu alimente, apă şi energie ca şi reţelele de comunicare, arată raportul.
În caz de perturbări prelungite, anumite companii vor fi constrânse să-şi reducă investiţiile şi locurile de muncă şi chiar să ia în calcul închiderea afacerilor, lucruri ce vor avea drept consecinţe afectarea de o manieră iremediabilă a creşterii economice a unei ţări.
La modul general, statele şi companiile sunt insuficient pregătite să răspundă evenimentelor de mare amploare şi neaşteptate, căci scenariul cel mai rău este foarte rar integrat în planurile lor.
Potrivit documentului citat, companiile mizează pe o reîntoarcere la normal, după criză.
"Dar această abordare este improprie într-o lume a riscurilor economice şi sociale complexe, unde întoarcerea la normal a activităţilor nu există", comentează Berlice Lee, principalul autor al raportului, şi adaugă: "Sectorul industrial, mai ales cel cu înaltă valoare adăugată, ar putea să aibă nevoie să-şi reconsidere modelul economic în timp, într-o lume interdependentă."
Schimbarea climatică şi o criză a apei vor fi factori de risc suplimentari şi vor pune şi mai mult sub presiune infrastructura şi resursele, arată documentul citat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
