Ingrijorate de deficitele de pensii care risca sa atinga valori astronomice si sa provoace o criza financiara de proportii, guvernele statelor din Uniunea Europeana (UE) propun masuri de reforma, insa se confrunta cu opozitia puternica a populatiei, care nu accepta reducerea beneficiilor.
Potrivit Bancii Mondiale, deficitele de pensii ale Frantei, Germaniei, Italiei si Spaniei ar putea ajunge la 4.600 de miliarde de euro pana in 2030, adica peste jumatate din produsul intern brut (PIB) al regiunii.
Cheltuielile din ce in ce mai mari determina guvernele sa recurga la reforme nepopulare, care includ majorarea varstei de pensionare si a contributiilor, precum si reducerea beneficiilor.
Cancelarul german Gerhard Schroder a obtinut pe 1 iunie aprobarea partidului sau pentru reducerea beneficiilor sub forma de pensii si pentru relaxarea regulilor de concediere a angajatilor de catre companii.
In Italia, ministrul muncii Roberto Maroni negociaza cu sindicatele o noua lege care sa stimuleze angajatii sa se pensioneze mai tarziu. Totodata, Italia are in vedere cresterea varstei de pensionare cu cinci ani, la 65 de ani. Guvernul intentioneaza sa trensfere anumite obligatii de pensii din sarcina statului in cea a companiilor pentru a usora povara pensiilor de stat.
"Pensiile reprezinta o problema europeana, nu numai a Italiei", a declarat prim-ministrul italian Silvio Berlusconi cu ocazia reuniunii de saptamana trecuta a liderilor G8 de la Evian, Franta . "Un guvern responsabil trebuie sa priveasca mult in viitor, in 2015, 2030, 2050. Noi am facut asta si ne-am ingrijorat foarte tare".
Comisia Europeana estimeaza ca fondurile publice destinate achitarii pensiilor vor asimila in medie, pana in 2030, peste 13% din bugetele tarilor din Uniunea Europeana, fata de proportia actuala, de 10,5%. Procentul este dublu fata de cel din alte state industrializate precum Statele Unite, Japonia si Australia. Explicatia este ca populatia imbatraneste, iar numarul salariatilor care sprijina financiar pensionarii este din ce in ce mai mic.
Chiar daca guvernele au recomandat companiilor si cetatenilor sa fie mai responsabili in aceasta problema, declinul pietelor de actiuni din ultimii ani a adancit masiv deficitele.
Royal Dutch/Shell Group, spre exemplu, cea mai mare companie europeana petroliera, avea la sfarsiul anului trecut un deficit de pensii de 6 miliarde de dolari. In Marea Britanie, toate companiile din componenta indicelui FTSE 100, cu doar doua exceptii, au deficite la acest capitol.
In ultimele saptamani, mai multe tari europene au fost martore ale manifestatiilor de protest organizate in acest sens. In Franta, greva de saptamana trecuta a paralizat sistemul transporturilor din capitala si a intrerupt aproape in totalitate activitatea aeroporturilor. Salariatii sectorului public din Austria au participat, in aceeasi zi, la cea mai ampla miscare de protest consemnata dupa cel de-al doilea razboi mondial. Autoritatile din Italia si Germania au asistat, la randul lor, la actiuni similare in sectorul industrial.
Fondurile private asteapta cu interes
Piata pensiilor din Europa se va dubla, pana in 2010, cand va ajunge la aproape 11.600 miliarde de euro, reformele guvernamentale urmand sa revigoreze acest domeniu de investitii aflat in dificultate, se arata intr-un studiu realizat de Allianz Dresdner Asset Management (ADAM).
Potrivit analistilor reprezentand al doilea grup de administrare a activelor din lume, sistemele private de pensii si asigurari, care au ajuns in 2002 la 6.500 de miliarde de euro, vor creste anual cu aproximativ 7,5%, pana in 2010.
Analistii considera ca aceasta evolutie va fi stimulata de eforturile guvernelor europene, care incearca sa detensioneze situatia bugetara prin reducerea pensiilor de stat. In acest fel, cetatenii sunt nevoiti sa gaseasca noi modalitati sigure pentru a-si investi economiile. georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
